Parcul auto din România: 51% mașini diesel și 80% mai vechi de 10 ani. ALERTĂ ROȘIE!

parc-auto-2018-ecoprofit-101

Finalul de an 2018 ne arată o involuție gravă a parcului auto din România: pentru prima dată în istoria modernă, mai mult de jumătate dintre autovehicule sunt cu motoare diesel, iar aproape 80% dintre mașinile înmatriculate sunt mai vechi de 10 ani. Fără niște măsuri legislative corecte, rapide și drastice, poluarea auto riscă să devină o gravă problemă de siguranță națională.

La final de 2018, datele DRPCIV ne arată că în România erau înmatriculate aproape 8,2 milioane de vehicule, dintre care 7,75 milioane vehicule motorizate: autoturisme, autovehicule de transport marfă si persoane, diverse vehicule utilitare și vehicule din categoria moto – acestea sunt responsabile de poluare auto, cauzată de arderea carburanților în motoarele cu ardere internă.

parc-auto-2018-ecoprofit-102

Față de 2010 (când parcul auto contoriza 5,16 mil. autovehicule), în ultimii 8 ani s-a înregistrat o creștere de 50% a parcului de autovehicule motorizate, care ajunge în 2018 la valoarea de 7,75 mil.

Cea mai mare evoluție s-a înregistrat, cum era de așteptat, în domeniul autoturismelor, care a fost dinamizat în ultimii doi ani puternic de importurile second hand: de la 4,3 mil. în 2010, numărul acestora a ajuns la aproape 6,5 mil. în 2018 (creștere de 51%). Domeniul moto a crescut mai alert, cu 60%, de la circa 85.000 de unități în 2010 la peste 136.000 în 2018.

Domeniul vehiculelor de transport călători (autobuze, autocare, microbuze) a evoluat cu doar 30% în ultimii 8 ani, de la aproape 40.000 de vehicule în 2010 la peste 50.000 în 2018. Vehiculele medii și grele utilitare au înregistrat o creștere progresivă, de circa 52%, de la un număr de 735.000 unități în 2010 până la 1,12 mil. în 2018.

parc-auto-2018-ecoprofit-104

 

Dieselul devine predominant – ALERTĂ ROȘIE!

Primul semnal de alarmă pe care îl trag ține de proporția diesel-benzină: 2018 este anul în care numărul autovehiculelor cu motoare diesel îl depășește pe cel al autovehiculelor cu motoare pe benzină.

Vorbim în ansamblu, luând în considerare toate tipurile de autovehicule înmatriculate în România, atât autoturismele personale, cât și vehiculele grele (care se bazează aproape exclusiv pe motoare diesel).

parc-auto-2018-ecoprofit-103Din cele aproape 4 mil. de autovehicule cu motoare diesel, aproape 3 mil. sunt autoturisme diesel – o creștere de 118% față de 2010 (în aceeași perioadă, a ultimilor 8 ani, numărul de autoturisme pe benzină a crescut cu numai 18%).

Deși proporția benzină-diesel este aproape egală, în practică gradul de poluare cauzat de autovehiculele diesel este de câteva ori mai mare decât cel de care se fac responsabile motoarele pe benzină.

Cel mai grav este că majoritatea vehiculelor diesel, în special autoturismele personale și vehiculele de transport persoane, sunt folosite intensiv în mediul urban, unde concentrația de noxe și particule fine depășește cu mult limitele admise, afectând drastic sănătatea oamenilor și în special a copiilor.

 

Defalcând pe categorii, în cazul autoturismelor încă primează mașinile cu motoare pe benzină, dar avansul celor diesel este puternic: aproape 45% din totalul autoturismelor înmatriculate în România au ajuns să utilizeze motorină.

parc-auto-2018-ecoprofit-105

parc-auto-2018-ecoprofit-106În ultimii doi ani, avântul mașinilor diesel a fost accelerat din cauza eliminării timbrului de mediu, care, nefiind înlocuit de un impozit pe poluare, a lăsat poarta larg deschisă importurilor masive de mașini second hand diesel.

Pe piețele vestice, din cauza temerilor „diesel ban” și a scandalului „Dieselgate”, autoturismele diesel, în special cele vechi, cu norme de poluare sub Euro 4, au ajuns la prețuri mici, foarte atractive pentru clienții români (care fie nu știu, fie ignoră efectele puternic negative ale noxelor diesel asupra sănătății umane).

În acest context, faptul că aproape 0,25% din parcul auto e reprezentat de mașini cu sisteme de propulsie alternativă (hibride, plug-in hibride și electrice) devine de-a dreptul insignifiant.

Chiar dacă, în principiu, programul Rabla Plus a dinamizat peste așteptări segmentul de mașini 100% electrice și de plug-in hibride, iar mașinile hibride încep să devină, pentru din ce în ce mai mulți clienți, o alternativă viabilă la mașinile diesel, chiar și în domeniul second hand, inerția importurilor masive de mașini diesel vechi nu poate fi oprită decât prin măsuri drastice guvernamentale și ale administrațiilor locale.

VEZI AICI ANALIZA ÎNMATRICULĂRILOR DE MAȘINI ECO

Ca o paranteză, marea problemă cauzată de motoarele diesel ține de emisiile de NOx (oxizi de azot) și de particulele fine, care reprezintă un dezavantaj uriaș față de avantajul  modic al emisiilor mai scăzute de dioxid de carbon față de motoarele pe benzină comparabile.

În plus, gradul de poluare al motoarelor diesel se acutizează odată cu creșterea vechimii și rulajului mașinii – iar peste trei sferturi dintre autoturismele diesel importate în ultimii doi ani depășesc pragul de 10 ani, fiind mult mai poluante în practică decât în teorie.

 

În cazul vehiculelor utilitare, situația este foarte clară: motoarele diesel predomină, datorită randamentului mult mai bun, în special la vehiculele grele. Doar 10% dintre utilitare sunt dotate cu motoare pe benzină, fiind vorba despre „dubele” mici și medii, utilizate îndeosebi în mediul urban.

parc-auto-2018-ecoprofit-107

Faptul că vehiculele de transport marfă și persoane reprezintă mai puțin de 15% din parcul total auto nu înseamnă că gradul de poluare produs de acestea poate fi minimizat. Dimpotrivă.

Față de autoturismele personale, vehiculele utilitare sunt utilizate intensiv, în același interval de timp ajugând la rulaje de trei-patru ori mai mari. De asemenea, vorbim de vehicule cu tonaj mare, care necesită motoare diesel mult mai potente, deci cu un consum de 5-10 ori mai mare decât al unui autoturism diesel obișnuit.

Așa încât, în realitate, gradul de poluare al parcului de vehicule utilitare reprezintă cel puțin 50% din gradul total de poluare al parcului de autoturisme. Cum transportul de mărfuri și persoane este vital pentru funcționarea societății și economiei, iar alternativele puțin poluante sau chiar cu zero emisii de-abia încep să apară, este clar că sunt vitale măsurile urgente de limitare a proliferării autoturismelor diesel – dacă dorim, cu adevărat, să evităm un iminent dezastru pentru sănătatea tuturor.

parc-auto-2018-ecoprofit-108

 

Vechime mai mare = riscuri tehnice și poluare crescute

Creșterea rapidă a numărului de autovehicule de pe drumurile patriei și, mai ales, din localitățile românești pune probleme dintre cele mai mari autorităților, congestia și aglomerația depășind posibilitățile realiste de adaptare a infrastructurii.

Însă lucrurile sunt și mai grave, deoarece parcul auto este din ce în ce mai îmbătrânit.

parc-auto-2018-ecoprofit-109

În ansamblu, aproape 80% dintre autovehiculele motorizate înmatriculate până la finalul anului 2018 depășesc vechimea de 10 ani. De ce este acest lucru important? Din punct de vedere al industriei auto, producătorii concep vehiculele pentru o funcționare în parametri normali pe o perioadă de circa 8-10 ani de zile.

Peste limita de 10 ani, absolut nimeni nu mai poate garanta că piesele sau subansambelele unui vehicul își păstrează caracteristicile pentru o funcționare optimă. De aici încolo, riscurile defecțiunilor cresc exponențial – de aceea, de exemplu, este necesar controlul tehnic al mașinilor mai vechi de 10 ani în fiecare an, nu doar la fiecare doi ani. Cu cât o mașină este mai veche, cu atât problemele care pot apărea sunt mai mari.

Nu doar atât. În privința motoarelor, pe măsură ce trece timpul, și uzura acestora crește, implicit crescând ușor și nivelul de poluare. În principiu, într-o perioadă de 10 ani, gradul de poluare al unei mașini cu motor cu ardere internă crește cu circa 10%, procentul fiind mai mare în cazul mașinilor diesel (din cauza modului de funcționare, dar și din cauza uzurii echipamentelor de tratare post-ardere).

Odată depășit pragul de 10 ani, emisiile nocive ale motoarelor cresc exponențial din cauza uzurii. La care mai adăugăm principiul înăspririi, odată la câțiva ani, a normelor anti-poluare – deci, cu atât mai mult, o mașină veche devine indezirabilă în noile condiții de protecție a mediului.

Cu aceste lucruri în minte, să vedem cât de gravă este situația în privința vechimii parcului auto, atât în cazul autoturismelor, cât și în cel al vehiculelor utilitare.

parc-auto-2018-ecoprofit-110

parc-auto-2018-ecoprofit-111La final de 2018, circa 21% dintre autoturismele înmatriculate în România se situau sub limita de vârstă de 10 ani. Dintre acestea, mai puțin de jumătate aveau o vechime rezonabilă, sub 6 ani (deja foarte mulți producători ajung să garanteze mașinile pe această perioadă, de la cumpărarea de nouă a mașinii).

O treime dintre autoturismele înmatriculate până acum au o vechime între 10 și 15 ani, ceea ce am putea spune că se situează la limita rezonabilului. De ce spun asta? Vorbim de mașini fabricate în primul deceniu al secolului XXI, mai simple constructiv decât în zilele noastre și, cel puțin în teorie, oferind o fiabilitate mai bună.

Din păcate, în practică vorbim, în majoritatea cazurilor, de mașini cu un rulaj foarte mare, care, de fapt, le accelerează degradarea. Nu este deloc de neglijat faptul că foarte multe dintre mașinile diesel importate în ultimii doi ani (de când a fost eliminat timbrul de mediu) sunt din această categorie de vârstă.

Însă orice urmă de rezonabil dispare când realizăm că aproape jumătate dintre autoturismele înmatriculate în România (adică un număr de peste 3 milioane de unități!) au o vechime ce depășește 15 ani. Indiferent cât de bine a fost concepută și fabricată o mașină acum 15-20 de ani, trecerea timpului este implacabilă, iar uzura pieselor și subansamblelor de neoprit.

Este absolut condamabilă incapacitatea autorităților de a limita proliferarea mașinilor extrem de vechi: la finalul lui 2018, în România erau înmatriculate aproape 1,4 milioane de autoturisme cu vechimea de peste 20 de ani! Acest segment de vechime este mult mai mare acum decât în 2010.

Și, chiar dacă tentația este de a spune că „e normal, mașinile se învechesc între timp”, problema este că numărul acestor vechituri a crescut accelerat în ultimii doi ani, fiind cauzat de importurile de mașini second hand vechi și foarte vechi – evident, din cauză că eliminarea timbrului de mediu nu a fost însoțită de o măsură reparatorie, cum ar fi un impozit pe poluare, care să descurajeze importul și utilizare de mașini atât de vechi.

De reținut că o vechime de peste 15 ani înseamnă că mașina respectivă îndeplinește cel mult normele de poluare Euro 4. Ca idee, în cazul Euro 4 cantitatea maximă permisă de NOx a unui diesel este de 0,25 g/km, în timp ce normele Euro 6 actuale stipulează maximum 0,08 g/km – deci, în principiu, un diesel Euro 4 este de cel puțin trei ori mai poluant decât un diesel modern! Iar asta fără a lua în calcul și degradarea motorului…

Ca să ne facem o idee cât de mică despre dimensiunea dezastrului în materie de poluare, să ne gândim doar la faptul că numărul de autoturisme vechi și poluante este de aproape zece ori mai mare decât cel al mașinilor foarte noi, mult mai puțin poluante. Cred că orice avertisment din partea mea este de prisos. Și sunt absolut sigur că autoritățile sunt conștiente de cât de gravă este situația.

 

Lucrurile nu stau prea bine nici în sectorul vehiculelor de transport marfă: trei sferturi dintre dubele, camioanele, tirurile și diversele autoutilitare înmatriculate până la finalul lui 2018 depășesc bariera de 10 ani. Iar peste 40% dintre ele sunt mai vechi de 16 ani, ceea ce, din nou, înseamnă efecte majore în privința poluării, având în vedere că aproape toate aceste autovehicule se bazează pe motoare diesel și sunt utilizate intensiv.

parc-auto-2018-ecoprofit-112

parc-auto-2018-ecoprofit-113O situație care se apropie de dezastruos se înregistrează în domeniul vehiculelor utilitare specializate, folosite la diverse activități (de la construcția drumurilor până la servicii publice): peste jumătate dintre acestea depășesc vechimea de 20 de ani!

Deci vorbim de peste 100.000 de „hârburi” depășite moral și tehnic, multe dintre ele folosite de autoritățile locale…

Și sectorul transportului de pasageri e de natură să ne îngrijoreze, deoarece peste 40% dintre autobuzele și autocarele în circulație sunt mai vechi de 20 de ani.

În schimb, domeniul microbuzelor este mai dinamic, distribuția pe categorii de vechime fiind mult mai rezonabilă – e adevărat, vorbim de vehicule cu prețuri mai accesibile pentru firmele de transport, care astfel își permit să schimbe mai des mașinile din parcurile proprii.

 

Una peste alta, finalul de an 2018 ne arată un peisaj aproape dezolant în ce privește parcul auto național. Lipsa de responsabilitate a factorilor de decizie, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul administrațiilor locale, a făcut ca lucrurile să se degradeze peste așteptări în doar doi ani de zile.

Personal, nu pot să accept că Ministerul Mediului tergiversează de atâta vreme implementarea unui atât de necesar și de logic impozit pe poluare (impozit care, într-o formă sau alta, este aplicat în toate țările Uniunii Europene – deci nu putem spune că nu avem de unde învăța…).

Sunt de acord că, încă de la impunerea de acum 10 ani, taxa auto a fost prost gândită și contravenea directivelor europene. Dar eliminarea ei, fără o alternativă viabilă, a lăsat o poartă mult prea deschisă invaziei de hârburi vechi și poluante – ar fi exagerat să am pretenția de la toți să înțeleagă sau să îi intereseze efectele poluării. În lipsa unui program național de educare și informare coerentă a publicului, acesta este rezultatul.

În încheiere, singurul meu mesaj este o imagine care vorbește cât un miliard de analize. Și care sintetizează, cred eu, urmările unor decizii proaste, care au dus la situația actuală deplorabilă a parcului auto.

oraan

 

 

 

 

SHARE