A treia zi la COP21 Paris 2015: ”Resilience Day”, protejarea populațiilor foarte expuse

cop21 paris 2015 poluare china - ecoprofit 0

În cea de-a treia zi a summit-ului COP21 Paris 2015, ONU, împreună cu Franța și Peru, au anunțat formarea unui parteneriat internațional de proporții, în urma unui proiect avansat la summit-ul precedent, de la Lima, din 2014. Ceea ce a dus și la ”botezarea” zilei de miecuri 2 decembrie într-un mod sugestiv.

”Resilience Day”, start pentru schimbare

Chiar dacă stopăm poluarea astăzi, există deja o cantitate prea mare de emisii antropogenice de gaze cu efect de seră, care vor conduce inevitabil la schimbarea climatului. Deci trebuie să ne ajustăm procesele de dezvoltare, dar să ne schimbăm și perspectiva economică, astfel încât să ne putem adapta rapid la viitoarele schimbări (Janos Pasztor, UN Assistant Secretary-General)

Este vorba în principal de un set de reguli prin care țările lumii urmează să își adapteze dezvoltarea economică, având în vedere atât protejarea și ajutarea națiunilor defavorizate, cât și efectele pe care activitatea industrială le poate avea pe termen lung.

Într-un sens mai larg, reziliența definește capacitatea de adaptare a umanității la provocările dictate în primul rând de schimbările climatice. O adaptare pe cât mai multe planuri, ceea ce înseamnă și schimbări uneori greu de acceptat.

Conform ONU, deja asistăm la afectarea vieții a sute de milioane de oameni din cauza poluării și a schimbărilor climatice. Iar Fundația Rockefeller estimează că, în ultimii 30 de ani, economia mondială a suferit pierderi de 3,8 trilioane de dolari din cauza neadaptării la schimbări și a scenariilor ”business-as-usual”.

Combaterea dezastrelor naturale e posibilă?

În această zi de 2 decembrie, denumită ”Resilience Day”, comitetul ONU pentru dezastre naturale a lansat un nou program. Denumit CREWS (”Climate Risk Early Warning System”), acesta presupune ajutorul financiar și tehnologic acordat țărilor cu riscurile cele mai mari de producere a dezastrelor naturale, precum și țărilor insulare, amenințate de creșterea nivelului mărilor și oceanelor.

 

Dacă schimbările climatice vor duce la dezastre naturale, trebuie să ne impunem ca obiectiv reziliența, pentru a putea face față acestor consecințe dramatice (Manuel Pulgar-Vidal, Ministrul Mediului din Peru)

Deja Australia, Canada, Franța, Germania, Olanda și Luxembourg au anunțat crearea unui fond de 80 de milioane de dolari, destinat unui număr de 80 de țări cu grad mare de risc.

Proiectul a prins formă în urma tragediei nucleare prin care a trecut Japonia acum câțiva ani, planul final fiind propus chiar în primăvara acestui an, cu ocazia conferinței mondiale pe tema dezastrelor naturale, de la Sendai (Japonia).

Protejarea apelor, în sfârșit o prioritate

Tot cu ocazia ”Rezilience Day” s-a consemnat și formarea unei ample coaliții între diverse națiuni, organizații neguvernamentale și companii: ”Paris Pact on Water and Climate Change Adaptation”. Conform semnalelor venite în special dinspre societate civilă, dar și din direcția comunității oamenilor de știință, sistemele acvifere, care reprezintă însăși fundația existenței noastre, vor fi extrem de grav afectate de schimbările climatice.

Asta în condițiile în care deja au început să fie afectate într-o bună măsură de poluarea produsă de om. Iar gradul mare al sărăciei care încă mai există în multe zone de pe planetă e cauzat de managementul defectuos al acestor sisteme acvifere. Vorbim de un subiect delicat, deoarece va fi nevoie de o colaborare mult mai strânsă între națiuni, în unele cazuri fiind vorba de disensiuni naționale cu o istorie de sute de ani. Ceea ce implică, evident, și schimbări fundamentale la nivelul politicii și diplomației.

China, între promisiuni și realitățile poluării

Cel mai mare poluator de pe planetă a dat apă la moară agențiilor de știri de pe mapamond din cauza nivelului poluării atins în capitala Beijing tocmai în ziua ”Resilience Day”. Practic, miercuri 2 decembrie a fost consemnat ”cod portocaliu” de poluare în capitala chineză, atingându-se valori apropiate de nivelul record specific ”codului roșu”.

cop21 paris 2015 poluare china - ecoprofit 1
Cod portocaliu de poluare în China chiar în ziua când cel mai mare poluator al planetei anunța la COP21 Paris 2015 intenția de a scădea nivelul emisiilor cu 60% până în 2020. Oare masca anti-poluare va deveni noul simbol chinezesc?

Autoritățile chineze au încercat să pună acest rezultat pe seama ”vremii nefavorabile”: din cauza iernii din nordul Chinei, sistemele urbane de încălzire au funcționat la capacitate maximă, iar vânturile slabe nu au avut capacitatea de a dispersa pătura de gaze poluante. Prin urmare, din nou s-a decis stoparea traficului rutier, a activităților din construcții și obligativitatea locuitorilor de a purta măști anti-poluare.

Pe fondul acestui ”cod portocaliu”, cei prezenți la COP21 Paris 2015 nu sunt prea siguri în privința planurilor ambițioase anunțate miercuri de China: reducerea cu 60% a emisiilor poluante din sectorul energetic până în 2020. Mai concret, chinezii se angajează să reducă emisiile de CO2 cu 180 de milioane de tone anual în următorii 5 ani.

Cum se va întâmpla asta, nu e clar, deocamdată, unii oficiali chinezi preferând să răspundă cu atacuri la adresa altor națiuni dezvoltate. De altfel, conform unor studii, 10% din populația bogată a planetei este responsabilă pentru nu mai puțin de 50% din emisiile totale de CO2 cauzate de poluare. Ceea ce ne duce pe tărâmul injustiției climatice, un alt subiect sensibil pentru economiile dezvoltate.

Tot mai multă lume renunță la fosile

Un lucru demn de menționat în această a treia zi a summit-ului COP21 este și anunțul organizației non-guvernamentale 350.org, care are ca principal obiectiv convingerea guvernelor, administrațiilor locale și corporațiilor să renunțe la investițiile în combustibilii fosili, pentru a elimina cât mai repede dependența umanității de cărbuni, petrol și gaze naturale.

Investitorii ne arată că iau mult mai în serios riscurile climatice și că înțeleg imperativul moral și rațiunea economică de a nu mai investi în afaceri care își vor pierde foarte rapid valoarea (May Boeve, director 350.org)

Dacă la finalul lui 2014 doar un număr de circa 180 de instituții de stat și companii private anunțau că au renunțat la investițiile în combustibili fosili, iată că, un an mai târziu, numărul aproape s-a triplat, ajungând la 500. În total, în jur de 3,4 trilioane de euro au fost ”scoși” din circuitul investițiilor în combustibilii fosili.

Printre cei mai importanți actori care au dat curs inițiativei ”Divest Fossil Fuel” se numără municipalitățile Oslo și Melbourne, alături de nu mai puțin de 19 orașe franțuzești. La care mai adăugăm London School of Economics, cele mai mari fonduri de pensii din Olanda și Norvegia, Allianz (cea mai mare companie de asigurări din Europa) sau Bank of America Merrill Lynch.

Cu toate că angajamentele de la COP21 Paris 2015 sună foarte bine, iar reprezentanții națiunilor din toată lumea par, de această dată, deciși să acționeze ferm, lucrurile sunt departe de a fi roz. De la necesitatea de a bate în cuie cât mai repede planuri concrete până la disputele privind caracterul obligatoriu al măsurilor (chiar cu efect legislativ) sau perioadele pentru audituri, acest summit ne arată că lumea nu este pregătită, de fapt, pentru compromisuri majore.

AFLĂ MAI MULTE DESPRE COP21 PARIS 2015