Căldura acumulată de oceane riscă să ducă la creșterea bruscă a temperaturii globale

Din categoria veștilor îngrijorătoare mi-a atras atenția semnalul tras de mai mulți cercetători din domeniul schimbărilor climatice. Aceștia arată că oceanele planetei acționează ca niște imense acumulatoare de căldură, care vor deveni, în curând, radiatoare de căldură. Efectele? De neconceput.

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 1

Peste 70% din suprafața planetei este acoperită de oceane și mări, acestea având un rol determinat asupra climei planetei. Însă un fapt căruia i s-a acordat prea puțină atenție, până acum, este că oceanele sunt, practic, niște imense depozite de căldură, care păstrează echilibrul temperaturii planetei. Un echilibru pe care omenirea a început să îl afecteze din ce în ce mai mult în ultimii 150-200 de ani, din cauza poluării pe care o producem.

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 2Cam ce înseamnă în cifre această poluare?

S-a ajuns în zilele noastre la circa 36 de miliarde de tone de emisii de CO2 eliberate anual în atmosferă din cauza arderii combustibililor fosili. Ceea ce înseamnă o creștere a concentrației de CO2 din atmosferă de la 280 ppm (parts per million) înainte de era industrială la peste 400 ppm în acest deceniu. Principalul efect îl cunoaștem: creșterea temperaturii globale.

Mulți specialiști în climă afirmă, totuși, că această creștere a fost mai mică decât estimările inițiale, de unde și ideea eronată a multor state puternic industrializate că pericolele încălzirii globale ar fi mai mici. Nimic mai fals: oceanologii au date concrete prin care arată că, începând cu jumătatea secolului XX, peste 90% din căldura cauzată de efectul de seră (accelerat de activitatea industrială) a fost absorbită de oceane.

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 3În cifre, din 1990 încoace, apa oceanelor a acumulat o căldură estimată, ca energie, între 0,5 și 1 watt pe metrul pătrat. Adică în ultimii 25 de ani (perioada în care poluarea industrială s-a amplificat) se estimează că oceanele au înmagazinat o cantitate de energie de 2 X 1023 joules. Echivalentul a 5 bombe atomice precum aceea de la Hiroshima, explodând în fiecare secundă din 1990 până acum! Inimaginabil, știu…

Problema de-abia acum apare cu adevărat: acest proces de acumulare a energiei căldurii globale este reversibil. În anii ’80 și ’90, cercetătorii au remarcat un ciclu interesant al curenților și vânturilor marine din Pacific, pe care l-au denumit Interdecadal Pacific Oscillation. Pe scurt, curenții calzi și reci alternează cam o dată la 10 ani, influențând în mod direct vânturile de la suprafață. A căror acțiune influențează în mod direct capacitatea oceanului de a stoca sau, dimpotrivă, de a elibera energia calorică acumulată.

Ei bine, conform profesorului Matthew England, de la Universitatea New South Wales din Sydney (Australia), sunt indicii care ar arăta că intrăm într-o decadă în care vânturile se vor domoli, iar oceanele vor începe să elibereze o parte din energia acumulată. Deci este foarte probabil ca în următorii ani să asistăm la o încălzire accelerată a atmosferei, suplimentar față de încălzirea provocată de activitățile noastre industriale.

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 4
Harta acumulării de energie calorică din oceanele planetei – măsurători facute din 2006 încoace

Însă problema devine și mai gravă.

Măsurarea variațiilor temperaturilor oceanelor a început să se facă mai exact doar din 2005, când a fost demarat programul Argo, care presupune mii de senzori plasați peste tot în lume, atât la suprafața oceanelor, cât și la diverse adâncimi. S-a constatat că 60% din energie se acumulează în straturile de până la 700 metri adâncime, în jur de 30% între 700 și 2.000 de metri, iar restul în adâncurile de peste 2 kilometri (imposibil de măsurat cu tehnologiile actuale).

Ei bine, îmbunătățirea tehnologiilor de măsurare i-a făcut pe specialiști să descopere că, față de estimările de acum câteva decenii, noile valori arată că energia calorică înmagazinată de oceane în pătura superioară (de până la 700 metri adâncime) este mai mare cu până la 58%. Refăcând calculele, specialiștii estimează că rata de încălzire a oceanelor este de 0,005 grade Celsius anual în pătura de până la 500 metri adâncime, dar de 0,01 grade Celsius mai aproape de suprafață, la adâncimi de până la 75 metri.

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 5Adică o bună parte din Oceanul Indian, zona de nord a Oceanului Atlantic și apele din jurul Antarcticii s-au încălzit cu un grad Celsius în ultimii 20 de ani. Foarte gravă este încălzirea rapidă a Oceanului Antarctic, de unde și topirea accelerată a gheții, cu efecte încă greu de estimat asupra climei generale. De fapt, mulți oameni de știință recunosc faptul că nu au cum să estimeze realist ce se va întâmpla, dar toți sunt pesimiști.

În plus, oceanologii de-abia acum încep să înțeleagă și efectele pe care încălzirea oceanelor le are asupra viețuitoarelor marine, în special asupra planctonului, de care, practic, depinde întreg ecosistemul de pe planetă. Apele mai calde conțin mai puțin oxigen, de exemplu, iar stratificarea mai accentuată va duce la blocarea curenților verticali, care asigură transportul apelor bogate în oxigen de la suprafață în adâncuri.

Anul 2014 este, oficial, cel mai călduros an din 1880 încoace (de când s-au făcut oficiale primele măsurători ale temperaturii globale). Și este foarte probabil să marcheze și începutul procesului de eliberare în atmosferă a energiei calorice acumulate până acum de oceane. Este adevărat, acest proces invers acumulării se va produce tot extrem de lent, probabil pe parcursul a câtorva mii de ani.

Însă, dată fiind cantitatea enormă de energie, chiar și eliberarea unei părți extrem de mici din aceasta va avea efecte majore asupra temperaturii globale, dar și în ce privește ridicarea nivelului apelor – deoarece, fiind mai calde în partea superioară, acestea vor ocupa un volum mai mare. Cu alte cuvinte, pe lângă efectul de seră cauzat de umanitate, se va adăuga și căldura eliberată progresiv de oceane.

Există vreo soluție la acest scenariu sumbru care ne așteaptă?

incalzire oceane efect de sera - ecoprofit 6
Cei mai puternici lidei ai planetei au decis: preferăm extincția decât să renunțăm la combustibilii fosili

Conform profesorului John Abraham, de la Universitatea St. Thomas, din St. Paul (Minnesota), avem tehnologia să eliminăm poluarea pe care o producem, însă ne lipsește voința politică. Cel mai bun exemplu este chiar concluzia recentei întâlniri a G7, prin care s-a hotărât renunțarea la combustibilii fosili până la sfârșitul secolului (deci vom mai polua încă vreo 80 de ani de acum încolo!). Asta deși semnele arată clar că, dacă nu stopăm poluarea industrială cel târziu până la finalul acestui deceniu, s-ar putea să ne semnăm condamnarea la extincție.

Recunosc faptul că această informație m-a luat pe neașteptate. Ideea oceanelor care acționează ca rezervoare de acumulare a căldurii nu este nouă. Însă posibilitatea ca acest proces să se inverseze, iar energia acmulată să ajungă înapoi în atmosferă, nu a fost luată în seamă serios până acum (din ignoranță sau deliberat, nu știu). Din păcate, mecanismele de funcționare a societății noastre sunt prea puțin sensibile la semnalele clare ale specialiștilor și riscăm să realizăm inevitabilul prea târziu. Când vom ajunge în ”the point of no return”.