Cât de mult consumă în realitate mașinile hibride plug-in

Faptul că producătorii auto dau valori ale consumului mai optimiste decât realizează utilizatorii în condiții reale nu mai e o noutate. Însă cineva s-a gândit să verifice diferențele reale față de datele super-optimiste ale producătorilor de mașini hibride plug-in.

Cât de mult consumă în realitate mașinile hibride plug-in

Firma de consultanţă Travel Card a ajuns la al doilea an de când realizează un studiu interesant în Olanda:care este consumul real al maşinilor hibride plug-in. Nu ne sunt oferite detalii despre cum este realizat acest studiu şi cum sunt obţinute aceste date, deci am destule rezerve privind rezultatele.

Dacă în 2013, studiul a fost realizat pe doar trei modele (Chevrolet Volt, Opel Ampera şi Toyota Prius Plug-in Hybrid), iată că în 2014 se mai adaugă două modele, lansate pe piaţa olandeză în acest an: Mitsubishi Outlander PHEV şi Volvo V60 Plug-in Hybrid.

Cât de mult consumă în realitate mașinile hibride plug-in
Studiu: dferențele între datele teoretice și consumul real măsurat de Travel Card

După cum se poate vedea, consumul mediu obţinut în utilizare reală de olandezi este de 2-3 ori mai mare decât cel teoretic indicat de constructori. Numai că aici intervine prima ”hibă” a studiului, de care se fac vinovaţi atât constructorii, cât şi realizatorii studiului.

Consumul mediu teoretic indicat de constructori se referă la PRIMA sută de kilometri. Şi asta deoarece aceste modele cu propulsie hibridă plug-in pot parcurge, dacă bateriile sunt complet încărcate, câteva zeci de kilometri strict electric până când motoarele termice intră în acţiune:

  • Opel Ampera / Chevrolet Volt: maximum 80 km
  • Toyota Prius Plug-in: maximum 25 km
  • Mitsubishi Outlander PHEV: maximum 52 km
  • Volvo V60 Plug-in Hybrid: maximum 50 km

Prin urmare, dacă se ia în considerare consumul oficial pentru prima sută de kilometri, rezultă următoarele:

  • Opel Ampera / Chevrolet Volt consumă 1,2 litri în 20 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 6 litri/100 km
  • Toyota Prius Plug-in consumă 2,1 litri în 75 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 2,8 litri/100 km
  • Mitsubishi Outlander PHEV consumă 1,9 litri în 48 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 3,95 litri/100 km
  • Volvo V60 Plug-in consumă 1,8 litri în 50 km => consumul mediu în regim hibrid se cifrează la 3,6 litri/100 km

Dacă facem o comparaţie cu datele obţinute de specialiştii olandezi, remarcăm următoarele valori de consum în regim hibrid:

  • Opel Ampera şi Chevrolet Volt au consumat mai puţin cu 26% faţă de teorie
  • Toyota Prius Plug-in Hybrid a consumat mai mult cu 63% faţă de teorie
  • Mitsubishi Outlander PHEV a consumat mai mult cu 39% faţă de teorie
  • Volvo V60 Plug-in a consumat mai mult cu 32% faţă de teorie

Cu alte cuvinte, dacă se face abstracţie de faptul că aceste maşini, cu propulsie hibridă plug-in, pot circula şi în regim electric, fără a consuma niciun gram de combustibil, reiese că, într-adevăr, consumurile în regim hibrid sunt, în general, mai mari decât în teorie. (Ampera şi Volt fac excepţie)

Aşadar, privind dintr-o perspectivă oarecum acuzatoare, am putea trage concluzia că, într-adevăr, maşinile hibride plug-in consumă mai mult decât le laudă constructorii. Ceea ce, în ţările care acordă bonusuri şi reduceri pentru aceste maşini, poate deveni o problemă fiscală.

Pe de o parte, nu pot nega faptul că fabricanţii aplică strategia ”adevărul prin omisiune”: adică prezintă valoarea de consum cea mai optimistă – cum ar fi ”consumul la PRIMA sută de kilometri”. Pe de altă parte, actualele cicluri oficiale de măsurare am văzut că sunt exagerate, constructorii obţinând, în general, consumuri chiar şi cu 30% mai scăzute apelând la diverse tertipuri.

Însă adevărul are şi altă faţetă: şi anume aceea că maşinile hibride plug-in sunt gândite pentru cei care le utilizează preponderent pe distanţe mai scurte (caz în care autonomia în regim strict electric e satisfăcătoare), dar care sunt ”bântuiţi” încă de temerile autonomiei insuficiente în regim strict electric, pentru cazurile mai rare când e nevoie de maşină la drumuri mai lungi.

Deci de la început trebuie înţeles faptul că un client care parcurge anual mulţi kilometri (peste 20.000, de regulă pe distanţe lungi) nu are sens să se orienteze către un astfel de automobil hibrid plug-in, deoarece o motorizare diesel este mult mai indicată în această situaţie. Este, de fapt, acelaşi principiu care stă la baza alegerii ”benzină vs. diesel”.

Pe de altă parte, este uşor de observat că, faţă de modele similare cu motoare pe benzină (sau, în cazul lui Volvo V60, tot diesel), maşinile de faţă au consumuri mai avantajoase, chiar dacă, la nivel teoretic, amortizarea nu prea le este favorabilă, depăşind 200-300.000 km.

La fel de adevărat este şi că, în regim urban, cam toate aceste modele ”le dau peste nas” variantelor cu motoare convenţionale, deoarece, în marea majoritate a timpului, pot funcţiona strict electric, deci nu emit nicun gram de emisii nocive (faţă de motoarele pe benzină şi diesel, al căror consum este foarte mare în aglomeraţia urbană).

Prin urmare, în opinia mea acest studiu nu face decât să confirme un lucru pe care clientela de maşini hibride plug-in îl ştie şi îl acceptă: dacă utilizatorul este atât de comod încât să nu încarce bateriile zilnic, consumul maşinii va fi mai dezavantajos decât în cazul unui diesel (şi mult mai mare decât datele oficiale), iar diferenţa de preţ faţă de variantele strict pe benzină nu prea se va justifica.

  • alex23

    si totusi masinile hibride sunt cea mai buna solutie pana cand bateriile vor oferi autonomie mare si propulsia cu hidrogen va deveni accesibila. daca tot ne plangem de poluarea benzinei si motorinei de ce nu se foloseste bioetanol si biodiesel si la motoarele hibride?