Am văzut mai devreme că piața de mașini electrice de-abia începe să ”miște” în România. Prin comparație, piața de mașini hibride stă mult mai bine, fiind de circa 25 de ori mai mare.
Totuși, volumul total de mașini hibride înmatriculate în România din 2010 până la jumătatea lui 2015 este foarte mic, raportat la piața auto generală: doar puțin peste 2.500 de mașini cu propulsie hibridă au intrat în țară, aproape două treimi provenind din zona second hand.
Trendul ascendent al înmatriculărilor de mașini hibride are mai multe explicații. În primul rând, mașinile hibride sunt scutite de timbrul de mediu, ceea ce ajută mai mult domeniul second hand. În al doilea rând, pentru mulți au început să reprezinte o alternativă viabilă la mașinile diesel, în special în aglomerația urbană.
În al treilea rând, devalorizarea mașinilor hibride este destul de mare, deci prețurile mașinilor uzate sunt foarte tentante, în condițiile în care fiabilitatea generală este mai bună (contrar multor păreri din ”folclor”). Nu în ultimul rând, multe modele hibride sunt mai interesante și exprimă un statut eco, din ce în ce mai la modă.
Poate părea surprinzătoare diversitatea modelelor care beneficiază de propulsie hibridă, aproape orice producător auto major având măcar un astfel de model în gamă. Totuși, sunt foarte puține modelele care contorizează volume cu adevărat importante.
Per ansamblu, Toyota, împreună cu brandul premium Lexus, a ajuns și la noi ”top-of-mind” când vorbim de mașini hibride. În ultimii cinci ani și jumătate, au fost înmatriculate în total 1.200 de vehicule hibride Toyota, respectiv peste 500 de vehicule Lexus, producătorul japonez având o cotă de piață de aproape trei sferturi din nișa mașinilor hibride.
Dominația producătorului japonez este absolută: jumătate din mașinile hibride care au fost înmatriculate ca mașini noi sunt modele Toyota (Yaris Hybrid și Auris Hybrid), iar 40% dintre mașinile hibride second hand sunt modele Toyota Prius, în special a doua generație.
În general, companiile înțeleg mai bine avantajele costului total de operare: de exemplu, costurile de întreținere ale unui model hibrid sunt jumătate din cele pentru o versiune similară diesel. Iar în mediul urban costurile de utilizare sunt mai avantajoase în cazul propulsiei hibride, care are un consum mai redus decât al dieselurilor.
Modelele cu propulsie plug-in hibridă sunt de-abia la început pe piața noastră, până acum fiind înmatriculate puțin peste 40 de astfel de modele, majoritatea ca mașini noi.
Față de mașinile electrice 100%, mașinile plug-in hibride nu fac nicio concesie autonomiei totale (deoarece se bazează și pe motorul termic), în timp ce autonomia în regim strict electric, de regulă de câteva zeci de kilometri, este suficientă pentru traficul urban.
Totuși, față de mașinile electrice 100%, cele hibride plug-in rămân mai poluante, deoarece, în general, sunt utilizata ca o mașină hibridă obișnuită. De aceea nici modele precum Opel Ampera, Mitsubishi Outlander PHEV sau BMW i3 REX (în cazul cărora propulsia este asigurată de motorul electric, iar cel termic are rol de generator de curent) nu sunt privilegiate, iar bonusurile de care beneficiază sunt aproape insignifiante raporta la prețurile de achiziție mari.
În concluzie, evoluția din ultimii cinci ani a pieței de mașini hibride promite o creștere constantă. Iar 2015 deja putem preconiza că va contoriza înmatriculări mult mai bune decât anul precedent (în principal în sectorul mașinilor hibride second hand). Rămâne de văzut dacă această evoluție va fi în detrimentul mașinilor electrice sau va fi paralelă cu a acestora.
VEZI SITUAȚIA ÎNMATRICULĂRILOR DE MAȘINI ELECTRICE ÎN 2010-2015
