A noua zi la COP21 Paris 2015: ”marți trei-ceasuri-rele” pentru negocieri?

Ziua de marți, 8 decembrie, de la summit-ul COP21 Paris 2015 a fost o zi importantă pentru mediul de afaceri, cel mai important moment fiind conferința Forumului de Business (sau UN Global Compact’s Caring for Businss Forum). În teorie, o conferință în care un număr fără precedent de reprezentanți ai companiilor și corporațiilor de pe mapamond își declară angajamentul pentru a contribui la combaterea poluării.

Până la urmă, e vorba de business – deciziile și produsele/serviciile voastre vor face diferența cu adevărat (John Kerry, Secretarul de Stat SUA)

Principial, mai mult de 450 de directori de mari companii, din 65 de țări, au declarat că vor impune obiective drastice anti-poluare și că sunt de acord să le fie monitorizată activitatea pentru a se observa progresele. Nu mai puțin de 65 de companii, cu o valoare de piață de aproape 2 trilioane de dolari, au integrat deja în strategiile pe termen lung ideea de ”taxă pe carbon”, iar alte 114 companii sunt dispuse să ia măsurile necesare pentru a-și limita emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să nu se depășească o creștere de 2 grade Celsius a temperaturii medii globale. Și alte anunțuri de acest fel, care înseamnă că peste 2.000 de companii și peste 500 de investitori înțeleg pericolele schimbărilor climatice.

Un fapt interesant ține de creșterea de 10 ori, față de anul trecut, a numărului de companii care susțin un proiect de ”taxă pe carbon”: nu mai puțin de 1.000 de companii de pe mapamond au aderat la propunerile asociației Carbon Disclosure Project. Însă marele impediment rămâne factorul legislativ – până acum, deciziile luate de guvernele țărilor care poluează cel mai mult s-au dovedit ineficiente, sistemul de ”credite de carbon” contribuind, practic, la creșterea poluării, nu la diminuarea ei (asta și pe fondul lipsei unui sistem clar și transparent de raportare și monitorizare a nivelului de poluare în fiecare țară).

cop21 paris 2015 marti - ecoprofit 1
Prim-ministrul indian, Narendra Modi, pare să se înțeleagă cu președintele SUA, Barack Obama. În spatele cortinei, însă, americanii îi acuză pe indieni de subminarea obiectivelor globale de reducere a poluării

De altfel, India a început să răspundă vehement acuzațiilor venite din partea americanilor, conform cărora India este ”călcâiul lui Ahile” din cauza planurilor de a utiliza și pe viitor cărbunii pentru producerea energiei – în ciuda recentei Alianțe a Soarelui inițiate de India. Iar în privința Chinei, mai ales pe fondul codului roșu de poluare instituit în aceste zile la Beijing, se ridică mari semne de întrebare privind veridicitatea datelor privind emisiile reale.

Totodată, conferința BASIC (adică a grupului format din Brazilia, Africa de Sud, India și China) a pus paie pe foc marți. Asta deoarece, având și sprijinul G77+China (coaliția celor 134 de țări emergente), reprezentanții BASIC s-au arătat inflexibili la cerințele de adaptare a dezvoltării industriale în lipsa unor mecanisme transparente și clare, prin care țările dezvoltate vor asigura finanțarea fondului climatic, cu cel puțin 100 de miliarde USD pe an, până în 2020. Analiștii consideră că e vorba, practic, de un șantaj, iar, dacă problema fondului climatic nu e rezolvată rapid, acordul pe care îl așteptăm de la COP21 este improbabil să fie agreat.

 

cop21-paris-2015-marti---ecoprofit-2
Finanțiștii europeni pun ”bețe-n roate” angajamentelor luate de țările dezvoltate, care ar trebui să asigure un fond climatic de 100 de miliarde USD pe an celor sărace și în curs de dezvoltare

Din punct de vedere financiar, ziua de marți a mai adus o veste pesimistă: adoptarea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF), care să contribuie la formarea acestui fond climatic, a fost amânată pentru 2016. Este o decizie luată la Bruxelles de miniștrii de finanțe reprezentând 10 țări europene importante: Germania, Austria, Belgia, Spania, Franța, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia și Slovacia. O decizie care pune sub mari semne de întrebare voința și capacitatea Europei de a contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Modul în care facem business azi influențează modul în care vom face business mâine (Ban Ki-moon, Secretar General al ONU)

Un alt fapt de natură să aducă pesimismul asupra COP21 ține de scăderea continuă a prețului la petrol. Din punct de vedere al mediului, continuarea utilizării combustibililor fosili reprezintă un pericol major, care riscă să ”dea de pământ” cu orice obiective anti-poluare. Deși la COP21 a fost prezentat un studiu, care arăta că în 2015 s-ar putea să înregistrăm pentru prima dată o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prețurile mici la petrol induc temerile că atât țările dezvoltate, cât și cele emergente vor continua să utilizeze combustibili fosili, practic ”dând de pământ” cu orice obiective anti-poluare ar urma să fie adoptate la COP21.

Momentan, negocierile dintre miniștrii celor 195 de națiuni încep să fie foarte aprinse, ceea ce crește improbabilitatea de a vedea vineri un acord mondial, agreat de toate părțile implicate. Iar, odată cu apropierea de sfârșitul COP21 Paris 2015, opinia publică începe să-și manifeste neîncrederea în viabilitatea acestui summit considerat istoric. În ciuda angajamentelor și discursurilor optimiste, parcă sunt mult prea clare interesele divergente pe care le au principalii actori de la COP21. Mai sunt trei zile până când vom trage o concluzie privind acest summit: succes nesperat sau eșec monumental?

AFLĂ MAI MULTE DESPRE COP21 PARIS 2015