Tragedie solară în Grecia: investițiile în energia solară dispar în favoarea termocentralelor

În timp ce atenția lumii este polarizată de referendumul din Grecia, care zdruncină Europa, un alt fenomen trece neobservat: investițiile în energia regenerabilă au scăzut drastic, iar grecii riscă să devină din nou poluatori.

criza grecia energie solara termocentrale carbuni - ecoprofit 0

Grecia este una dintre țările europene binecuvântate de zei cu mult soare și curenți de aer. Perfect pentru investițiile în ”ferme solare” și ”păduri eoliene”, care păreau să prolifereze în ultimii ani la greci. Păreau. Iată, însă, că problemele economice au o influență nefastă asupra planurilor ecologice.

criza grecia energie solara termocentrale carbuni - ecoprofit 1
Grecia are un potențial pentru minimum 10 GW de energie solară

În 2012, ministrul de la acea vreme a Ministerului Mediului, Energiei și Schimbărilor Climatice (da, au un minister care se ocupă de schimbările climatice!) uimea Uniunea Europeană cu planul ambițios al Greciei de a realiza un parc solar de 10 GW, botezat ”Project Helios”.

O propunere susținută în primul rând de guvernul Germaniei (!) și care ar fi urmat să asigure curent electric pentru o bună parte din zona balcanică și de sud a Europei. Practic, grecii doreau să forțeze Europa să accelereze politicile de trecere de la combustibilii fosili la energiile regenerabile, iar exportul de energie verde ar fi asigurat venituri consistente la bugetul elen.

Ei bine, pe acest fond al optimismului guvernului grec, investițiile companiilor în domeniul energiei solare au fost consistente (la început): în 2012 au fost montate capacități totalizând 890 MW, iar în 2013 s-a ajuns la 1,04 GW. După care, în 2014, s-au instalat ”ferme solare” de numai 13 MW, iar în prima jumătate a lui 2015 de-abia au fost contorizați 7 MW de instalații – care însemnau, de fapt, finalizarea unor proiecte mai vechi.

Adică acum sectorul energiei solare din Grecia s-a prăbușit cu 99%!

Probabil mulți cred că recentele probleme cu referendumului și instabilitatea economică sunt de vină. Însă adevărul este că, din 2006, Grecia a convenit cu UE un program atractiv de subvenții pentru energia ”verde”. Program care a dus la un bun al investițiilor în sectorul energiei solare, iar în 2012 guvernul elen a realizat că nu mai are de unde să subvenționeze investițiile – ba chiar s-a ajuns la un deficit de 500 de milioane de euro.

criza grecia energie solara termocentrale carbuni - ecoprofit 2
Cam ce crede Alexis Tsipras despre energia solară…

Așa încât s-a decis modificarea legislației, reducându-se drastic subvențiile. În paralel, au fost introduse și taxe suplimentare pentru producătorii de curent din surse solare, iar noile investiții au devenit mult mai dificil de realizat.

În acest moment, 7% din necesarul de curent electric al Greciei este obținut din surse solare, care cumulează peste 2,6 GW de instalații fotovoltaice (din care 0,37 GW sunt rezidențiale). În plus, grecii mai beneficiază și de aproape 2 GW energie eoliană, un domeniu în care, din nou, investițiile s-au diminuat considerabil din cauza schimbării legislației.

Din păcate, s-ar putea ca această scădere drastică a investițiilor în energiile regenerabile să nu fie temporară. Alianța politică de acum și-a exprimat clar dezacordul cu opinia publică și mediul de afaceri care cere continuarea investițiilor în energia ”verde”. Combinația între un partid de extremă stânga și un partid populist nu acceptă niciun fel de plan de subvenționare a energiilor curate.

criza grecia energie solara termocentrale carbuni - ecoprofit 3
Cam așa ar putea arăta viitorul ”țării însorite a zeilor”

În schimb, guvernul grec are în plan o investiție majoră, de 1,4 miliarde de euro, într-un complex energetic bazat pe utilizarea lignitului. Botezat Ptolemiada V, acesta ar urma să emită anual emisii de CO2 cifrate la 1 tonă/MWh. Însă le-ar asigura companiilor miniere europene supraviețuirea în următoarele decade, o parte dintre aceste companii fiind din… Germania.

Interesant este că, deși Banca Europeană de Investiții a refuzat finanțarea acestui proiect, circa jumătate din suma necesară (peste 700 de milioane de euro) au fost puși la bătaie de KfW Bank, din… Germania. Interesul este foarte clar: câtă vreme Germania renunță la termocentrale, producătorii de lignit și cărbuni caută soluții pentru a nu falimenta. Chiar dacă acest lucru înseamnă ratarea țintelor de scădere a poluării în alte zone ale Europei.

criza grecia energie solara termocentrale carbuni - ecoprofit 4
Poporul grec nu realizează la ce pericole sunt expuși dacă se renunță la energia regenerabilă

Din păcate, această adevărată tragedie a sectorului energiei sustenabile din Grecia trece neobservată pe fondul referendumului și al agitației privind ieșirea Greciei din zona euro. Asta în condițiile în care guvernul grec a reușit, totuși, să reducă deficitul cauzat de programul de subvenții pentru industria solară de la circa 500 de milioane de euro în 2012 la numai 35 de milioane de euro în 2015 (deci de peste 10 ori!).

Poate că, odată cu ”dușul rece” al rezultatului referendumului din 5 iulie, în urma căruia sunt semnale că Europa va renegocia situația datoriilor Greciei, se va lua în considerare și sprijinirea sectorului energiilor regenerabile, care ar putea contribui serios la readucerea ”țării zeilor” pe linia de plutire. Atenție, însă, la lobby-ul companiilor din domeniul resurselor fosile, care influențează în mod negativ orice plan de sustanabilitate.