Cum se transformă dejecțiile în ”aur maro” – cel mai reușit experiment din Europa!

Manchester e, fără îndoială, unul dintre punctele de referință pe harta fotbalului european. Însă, de curând, orașul englezesc a devenit un loc de referință și pentru domeniul energiilor regenerabile. Și asta datorită fostei uzine de epurare Davyhulme, devenită cea mai modernă și eficientă uzină de reciclare a dejecțiilor umane. Unii vor râde, dar iată cum se pot scoate bani curați din ceva murdar...

Davyhulme - tratare reziduuri, biomasa
După 120 de ani de la înființare, stația de epurare Davyhulme (din Manchester) a ajuns un exemplu de succes de transformare a reziduurilor umane în energie!

Uzina ecologică Davyhulme a fost, la începuturi, o banală stație de epurare a pe atunci micului oraș Manchester, aflat în plină expansiune. S-ar putea spune că era întrucâtva ecologică, deoarece avea rolul de a separa apa de reziduurile umane, care apoi erau folosite ca îngrășământ natural pentru culturile din zona Manchester-ului. Însă în doar două decenii, pe fondul triplării populației orașului și a ”invaziei” tehnologiei, s-a ajuns pur și simplu la deversarea reziduurilor din canalizația orașului direct în râurile înconjurătoare și chiar în Marea Irlandeză.

Ceea ce, în 1914, a făcut autoritățile să se gândească la un plan de măsuri pentru a stopa poluarea apelor, ba chiar riscurile crescute ale unor infestări și molime. Și astfel s-a ajuns la inventarea unui proces denumit ”Activated Sludge” (nămol activ, într-o traducere aproximativă), care presupunea tratarea dejecțiilor cu micro-organisme, proces care, ulterior, a devenit popular în întreaga lume.

Tratare reziduuri Davyhulme biomasa - Ecoprofit.ro
Umpleți zece stadioane Old Trafford cu dejecții umane. Sună grotesc? Poate. Însă, în realitate, tot acest tablou se transformă în energie verde!

În epoca modernă, uzina Davyhulme a devenit un adevărat exemplu de tehnologie viabilă pentru energie verde: prin hidroliză termală, dejecțiile de la cei peste 1,2 milioane de locuitori ai Manchester-ului sunt transformate în fertilizatori pentru ferme și, mult mai important, biogaz care poate asigura necesarul de energie pentru circa 25.000 de gospodării, ceea ce înseamnă o reducere considerabilă a poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea cărbunilor (sistemul energetic al Angliei se bazează încă în mare parte pe centralele de cărbuni).

La care se mai adaugă avantajul imens al încetării poluării apelor prin încetarea deversării dejecțiilor în acestea. Ca idee, anual cantitatea de dejecții a locuitorilor Manchester-ului este de 10 ori mai mare decât capacitatea stadionului Old Trafford – acum, însă, uzina Davyhulme poate produce până la 20.000 de metri cubi de biogaz utili pentru producerea energie (circa 60 gigawatt-oră pe an). Iar până în 2018, grație unui plan de investiții de 105 milioane de lire sterline, această uzină va deveni cea mai mare de acest fel din Europa și cea mai eficientă din lume în reciclarea dejecțiilor umane (cu un grad impresionant de 96%, suficient pentru a considera uzina ”self-sufficient”, adică auto-sustenabilă).

Experimentul reușit Davyhulme a fost principalul subiect de dezbatere al congresului Wold Water Week (ținut la Stockholm în 31 august), cei peste 2.500 de specialiști în tratarea apei fiind de acord că trebuie să pună la punct cât mai urgent un plan de măsuri și proiecte de legi prin care exemplul uzinei englezești din Manchester să fie aplicat în toate metropolele lumii. Asistăm, oare, la expansiunea unui nou business profitabil bazat pe… ”aurul maro”?