Ce șanse are industria energiilor regenerabile în fața profiturilor petrolului și gazelor?

Un recent studiu al celor de la Bloomberg ne arată proporțiile fantastice pe care industria petrolieră și a gazelor le are în materie de profituri și dimensiuni ale afacerilor. Ceea ce mă face să mă întreb dacă într-o lume dominată de filosofia banilor cât mai mulți obținuți cât mai ușor mai are rost să sper la o schimbare de mentalitate care să privilegieze energiile verzi.

Conform studiului celor de la Bloomberg (pe care îl puteți citi aici), valoarea de piață a celor circa 1.500 de companii cu obiect de activitate în domeniul petrolului și gazelor se ridică la amețitoarea sumă de 5 trilioane de dolari. La care se mai adaugă un sfert de trilion de dolari aduși de cele 275 de companii din domeniul exploatării cărbunilor.

Deci vorbim de vreo 5.250 de miliarde de dolari creați de zăcămintele fosile, despre care știm deja că sunt principalele vinovate de poluarea atmosferică, devenită într-un secol de dezvoltare industrială galopantă probabil cel mai important pericol la adresa umanității. Pe de altă parte, aceste companii sunt și cele mai atractive din punct de vedere business pentru diverșii investitori, deoarece asigură profituri extraordinare, cifre de afaceri monstruoase și promisiunea multor locuri de muncă, alături de suportul pentru marea majoritate a ramurilor industriale ale societății moderne.

Și astfel ajungem la o mare dilemă: îmbogățire rapidă și sigură versus un mediu curat și sănătos. Cum îl faci pe un om obișnuit să înțeleagă dezavantajele primei ecuații și avantajele celei de-a doua? Mai ales în condițiile actualei societăți de consum, în care primează într-un mod atât de evident banul. Și cum îi faci pe oamenii de afaceri (sau companii și chiar guverne) să direcționeze banii spre tehnologii verzi, nu spre zăcămintele fosile? Pentru că acum cele mai multe dintre marile companii petroliere și din domeniul gazelor și cărbunilor au ajuns la peste un secol de existență, ceea ce le conferă o valoare extrem de mare și cu o creștere consistentă de la an la an. Cel puțin în teorie.

Oare aici să fie răspunsul? În această așa-zisă valoare sigură și creștere predictibilă a dividendelor, pe care analiștii ni le flutură prin față ca niște mari cunoscători? E ciudat cum nimeni din domeniul financiar nu pare să fie dispus să privească zăcămintele fosile în mod realist: sunt finite. Epuizabile. Mai devreme sau mai târziu, în ritmul actual al consumului, se estimează că petrolul se va termina în maximum 50 de ani, iar gazele cam tot așa, poate cu 10-20 de ani mai târziu. Suficient de predictibil, aș spune eu.

Deci prin 2050-2060, cam cât va mai valora cea mai mare companie petrolieră, ExxonMobil, estimată acum la vreo 425 de miliarde de dolari? Dublu, triplu, cvadruplu? Mă îndoiesc, din moment ce resursele pe care se bazează vor fi epuizate. Mie logica îmi spune că ExxonMobil e doar un pariu de scurtă durată, înainte de face implozie și de a deveni istorie, precum un mamut. Iar cei care investesc într-o astfel de companie riscă din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul limită se apropie. Cine își asumă riscul de a pierde miliarde de dolari când știe cam cât mai are de ars fitilul?…

Din punct de vedere business, cei care vor investiții cu profituri bune se pot orienta și spre alte domenii, cum ar fi IT, industria farmaceutică sau a alimentelor. Însă orice altă ramură industrială se bazează în mod clar pe sectorul energetic. Așa încât este logic să investești în ceea ce reprezintă fundamentul pentru restul afacerilor care fac să funcționeze societatea noastră de consum. Și tot logic este să găsești soluții alternative inepuizabile pentru resursele epuizabile – adică să investești în energiile regenerabile.

Investiții care au început încă de acum 20 de ani pe scară relativ mare, dar momentan sunt foarte departe de a suplini nevoile de consum asigurate de petrol, gaze și cărbuni. Ba chiar trendul crescător al investițiilor în energii verzi s-a domolit în ultimii doi ani, deși se estimează că valoarea certificatelor verzi la nivel mondial va atinge în acest an o valoare mai mare decât cea a ultimilor 20 de ani cumulați. De ce? Pentru că analiștii financiari consideră mai profitabile pe termen scurt investițiile în petrol și gaze, în timp ce investițiile în energii regenerabile aduc profituri mai mici și în timp mai îndelungat.

Însă aceiași analiști financiari omit din calcule riscurile extreme cauzate de creșterea nivelului poluării. Graficele de pe monitoarele finanțiștilor de la burse nu țin seama de influențele din viața reală ale arderii în continuare a petrolului și exploatării gazelor. Dimpotrivă, acești factori sunt inexistenți. Așa cum resursele fosile sunt considerate inepuizabile în modelul matematic al economiștilor, care dau impresia că sunt absorbiți într-un imens joc virtual de strategie financiară. Sunt singurul căruia i se pare că tot eșafodajul societății de consum actuale se bazează pe o iluzie? Iar momentul prăbușirii castelului din cărți de joc e cam prea aproape pentru a mai fi ignorat?

Efectele poluării sunt greu de intuit, dar majoritatea specialiștilor avertizează că e de rău. De foarte rău. Scenariile optimiste fac recenta criză financiară să pară o glumă față de riscurile poluării, în timp ce scenariile pesimiste pun rasa umană în fața unei dispariții sigure. Un lucru pare să devină cert: dacă ardem petrol și gaze în continuare, se vor face o grămadă de bani, dar degeaba, dacă vom ajunge în pragul extincției.

Alternativa o reprezintă energiile verzi, în care vor trebui investite sute de miliarde de dolari, poate chiar trilioanele reprezentate de actualele companii din domeniul petrolului, gazelor și cărbunilor. E adevărat, profitul financiar va fi mult mai mic, dar cel ținând de reducerea poluării va fi inestimabil. Deoarece avem șanse mari să evităm dezastrul dacă ne concentrăm pe tehnologiile din domeniul energiilor regenerabile în locul exploatării și utilizării în continuare a resurselor fosile. Pentru mine e o logică elementară, pe care sunt sigur că și un copil de la grădiniță ar înțelege-o. E, oare, sistemul financiar și investițional actual incapabil de o asemenea logică de bază? Dacă da, înseamnă că mi-am pierdut timpul de pomană scriind acest editorial.

Prin urmare, decideți ce variantă alegeți (și o susțineți prin acțiunile voastre): condamnarea la dispariție a vreo 8 miliarde de suflete în curând, alături de multe alte specii de animale și plante, sau renunțarea la goana dementă după sume amețitoare de bani și înlocuirea surselor de poluare cu tehnologii verzi, capabile să asigure nu doar supraviețuirea speciei umane, ci evoluția coerentă a acesteia. Da, tot eșafodajul complex al umanității se reduce, în final, la această alegere extrem de simplă. Dar cu implicații hotărâtoare.