UE vrea ”Economia circulară”. Dar societatea și corporațiile vor eficientizarea resurselor?

Probabil nu ați aflat de faptul că, în Parlamentul European, a fost votat ”Raportul pe tema eficienței resurselor: tranziția spre o economie circulară”. Prin care oficialii europeni își iau angajamentul de a adopta o serie de măsuri menite a ne scoate de pe drumul sigur al dezastrului. Explicațiile, în continuare.

economia circulara - ecoprofit 0

Economia mondială este un mare consumator de resurse: se estimează că, până acum, pentru a produce bunuri și a absorbi deșeurile rezultate din această producție, omenirea a utilizat echivalentul a 1,5 planete (!) în materie de resurse.

economia circulara - ecoprofit 1Până în 2030 se estimează că vom ”consuma” echivalentul a două planete, iar consumul total de minerale, combustibili fosili și biomasă ar trebui să se dubleze până în 2050.

Deci trăim în mod nesustenabil, ceea ce ne duce vertiginos la afectarea ireversibilă a ecosistemului: schimbările climatice, defrișări, deșertificări, degradarea solului, decimarea biodiversității, scăderea diversității genetice, etc. Totul din cauză că facem risipă de resurse.

Europa se bazează pe importurile de resurse mai mult decât oricare altă regiune din lume: în medie, 40% din materialul brut folosit provine din importuri. Însă procentul este de peste 50% în cazul unor resurse strategice, precum metale și nutrienți, iar fosforul (de bază, deocamdată, în agricultură) este importat în proporție de 92%.

Este cazul să realizăm că raportul între creșterea economică și consumul de resurse ne-a adus într-un moment de criză: mai avem prea puțin resurse pentru a mai putea cere creștere economică. Iar epuizarea lor va duce automat și la distrugerea societății, ba chiar accelerat, din cauza efectelor conexe ale poluării asupra mediului.

Prin urmare, concluzia Parlamentului European este că trebuie să găsim soluții de creștere economică prin utilizarea a numai 10% din resursele naturale. Conform estimărilor specialiștilor, o creștere a productivității resurselor de numai 2% ar putea crea două milioane de noi locuri de muncă în UE până în 2030, iar independența față de importurile de resurse ar asigura atât stabilitatea și siguranța zonei, cât și continuarea creșterii economice.

Schimbarea de paradigmă

Conform oficialilor UE, creșterea eficienței resurselor se bazează pe șase concepte-cheie:

1. Economia circulară

În prezent, se aplică un model liniar în economie: ”take-make-consume-dispose” (în traducere: exploatare-producție-consum-aruncat). Ceea ce înseamnă pur și simplu epuizarea resurselor, într-un ritm din ce în ce mai accentuat.

În schimb, într-o economie circulară materialele intră într-un circuit de tip ”buclă închisă”. Ceea ce înseamnă colectarea eficientă a deșeurilor, reciclarea lor și utilizarea acestora pentru a produce noi bunuri. Practic, într-o economie circulară este eliminat termenul ”deșeu”, iar nevoia de resurse primare se reduce până aproape de zero, în funcție de eficiența producției.

2. Utilizarea în cascadă a resurselor

Prin acest concept se maximizează eficiența utilizării resurselor. Principial, exploatarea resurselor trebuie făcută pentru produse cu valoare adăugată cât mai mare. După care, prin procesele de reciclare, resursele trebuie utilizate de cât mai multe ori în alte categorii de produse.

3. Ierarhizarea deșeurilor

Obiectivul de bază este de a ajunge la o economie de tipul ”zero waste”, care să nu mai genereze deșeuri și toate materialele și produsele să fie reciclabile. Ierarhizarea deșeurilor presupune eficientizarea maximă a proceselor din ciclurile de producție și reciclare.

4. Creșterea responsabilității în producție

Producătorii sunt responsabili pentru managementul ieșirii din uz a produselor lor, astfel încât să fie evitată producerea de deșeuri care nu mai pot fi reintroduse în ciclul economiei circulare. Total diferit față de situația de acum, în care produsele tind să aibă cicluri de viață din ce în ce mai reduse, devenind mai repede deșeuri, în paralel accelerându-se cererea pentru noi resurse pentru a realiza noi produse.

5. Simbioza industrială

Conceptul presupune colaborarea dintre producători pentru a se putea utiliza de produsele secundare rezultate din activitatea de producție principală. Practic, se creează o dependență complementară, menită a duce la eliminarea deșeurilor, dar care va contribui și la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor.

7. Noi modele de business

Câtă vreme actualele modele de business duc la epuizarea mai rapidă a resurselor și la creșterea cantității de deșeuri, este clar că se impun strategii complet noi, pentru ca eficiența resurselor să poată fi obținută.

economia circulara - ecoprofit 2În opinia specialiștilor UE, un bun exemplu de model de business care favorizează eficiența resurselor îl reprezintă economia de tip leasing. În care clientul nu cumpără produsul, ci plătește un drept de utilizare, în timp ce firmele specializate se ocupă de vânzarea serviciului de utilizare, dar și de mentenanța produsului.

După care, la finalul ciclului de viață al produsului, se elimină situația de acum (în care clientul ”scapă” de produs, care devine deșeu), deoarece firma de leasing are responsabilitatea managementului scoaterii din uz a produsului și reciclării acestuia, pentru a evita producerea deșeurilor.

Prin acest exemplu, al economiei de tip leasing, companiile beneficiază de un flux constant și sigur al veniturilor, dar crește și interesul ambelor părți (atât compania de leasing, cât și utilizatorul) de a menține produsul în stare cât mai bună de funcționare.

Ce va face Uniunea Europeană pentru a asigura o economie circulară?

În primul rând, vor fi stabilite seturi de indicatori clari și obiective diferite de acum. Parlamentul European dorește de la Comisia Europeană stabilirea, până cel târziu în 2019, a unui număr de indicatori și sub-indicatori care să reflecte atât consumul real al resurselor, dar și să ia în considerare ciclul de viață al produselor și serviciilor.

În plus, Parlamentul European consideră că eficiența resurselor trebuie să atingă minimum 30% până în 2030 pe plan european, considerându-se că este nevoie și de obiective specifice pentru fiecare țară, din cauza diferențelor la nivelul productivității și a utilizării resurselor.

economia circulara - ecoprofit 6Specialiștii consideră că trebuie acordată o atenție mult mai mare fazei de proiectare – deci trebuie controlat ”ecodesign”-ul produselor și serviciilor. Așa încât Comisia Europeană trebuie să prezinte, până la finalul lui 2016, un plan ”Ecodesign Directive”, care trebuie să controleze, monitorizeze și aprobe modul în care companiile își desfășoară activitatea de producție conform economiei circulare.

Produsele ar trebui să aibă perioade mult mai lungi de garanție, dar ar trebui să presupună și repararea mai facilă, precum și reciclarea cât mai eficientă, pentru a nu se irosi resursele care intră în componența lor. Din nou, o cerință contradictorie cu situația actuală, în care producătorii mizează pe cicluri din ce în ce mai reduse de viață și descurajarea reparației sau înlocuirii pieselor, clientul fiind obligat să cumpere un produs nou.

economia circulara - ecoprofit 4Comisia Europeană mai are un rol extrem de delicat: până la finalul lui 2015 ar trebui să revizuiască drastic legislația ținând de deșeuri. În primul rând, specialiștii consideră că trebuie aplicat mult mai strict principiul ”pay-as-you-throw” (”plătești-cât-arunci”) – adică, într-o primă fază, companiile ar fi forțate să devină responsabile, preferând să investească în mijloace de control a producției decât să plătească amenzi usturătoare pentru producerea de deșeuri.

De asemenea, se dorește ca municipalitățile să recicleze cel puțin 70% din deșeurile care sunt adunate an de an în cunoscutele gropi de gunoi. Care vor fi interzise până în 2030, iar depozitarea deșeurilor pe sol ori incinerarea acestora vor face obiectul unei legislații punitive foarte dure.

economia circulara - ecoprofit 5Un alt punct important îl reprezintă sectorul construcțiilor, deoarece 40% din energia consumată în UE se datorează clădirilor rezidențiale și de birouri, care se fac vinovate și pentru 36% din emisiile de CO2 la nivel european. Comisia Europeană trebuie să modifice și să îmbunătățească rapid ideea de ”clădiri sustenabile”, adăugând la obiectivele de consum energetic și ciclul de viață al materialelor din componența construcțiilor.

În acest moment, domeniul construcțiilor este dominat de factorul cheltuielilor, primordial în fața necesităților de sustenabilitate și protejare a mediului (atât prin obținerea resurselor, cât și prin crearea deșeurilor). Practic, în construcții se folosesc materiale produse ieftin, dar penrtu obținerea cărora se afectează drastic mediul și se produce o nivel ridicat de poluare.

Renovările construcțiilor sunt foarte rare și de obicei nu pun accentul pe sustenabilitate sau eficiența energetică. Iar momentan este prea ieftină depozitarea deșeurilor din construcții (mai ales în urma demolărilor) decât reciclarea acestora – ceea ce impune atât o politică de penalizare, cât și crearea unei infrastructuri pentru reciclare la nivel european.

Ce schimbări aduce economia circulară în societate?

economia circulara - ecoprofit 8Avantajele unei economii circulare, în care prin reciclare se evită epuizarea resurselor, sunt incomensurabile. Practic, dacă o economie liniară ne duce spre prăbușire, cu atât mai repede cu cât se accelerează și exploatarea resurselor (care sunt limitate, nu infinite!), o economie circulară are efectul invers, asigurând creșterea prosperității, dar mai ales existența pe viitor a speciei umane.

Însă, pentru a pune în aplicare aceste schimbări majore, va fi nevoie de o perioadă-tampon, în care foarte probabil vor fi vizibile niște efecte negative de moment.

În primul rând, companiile se vor adapta foarte greu la un nou model de business, care presupune investiția în sustenabilitate, nu profitul din poluare. Inerția actualului sistem financiar este atât de mare, iar imixtiunea intereselor economice în deciziile politice este la un asemenea nivel, încât tranziția spre o economie circulară echivalează cu un adevărat cutremur social.

economia-circulara-ecoprofit-7De altfel, este grăitor faptul că votul din data de 9 iulie, din plenul Parlamentului European, de la Strasbourg, nu a fost unanim. Programul ”Economia Circulară” a fost votat cu o majoritate de 394 de voturi, însă au existat 197 de parlamentari europeni care au votat împotrivă, iar 82 s-au abținut. Voturile împotrivă arată temerile corporațiilor privitor la schimbările pe care trebuie să le aplice, dar și ale populației, ținând de pierderea locurilor de muncă în acest proces de tranziție.

În acest moment, industria are o filosofie clară: este mult mai ieftin să produci utilizând resurse și nereciclând deșeurile. Din păcate, se mai aplică și un principiu total eronat în economie, care stipulează că se poate obține o creștere economică la infinit, fără a lua în considerare că resursele planetei sunt finite. Practic, nu facem altceva decât să accelerăm spre marginea prăpastiei cu o astfel de mentalitate…

economia circulara - ecoprofit 9Prin urmare, pe lângă legislația care impune reguli, măsuri și obiective, dar care și penalizează nerespectarea acestora, Parlamentul European dorește și sprijinirea mult mai generoasă a inovației. În mod interesant, unul dintre argumentele proiectului este că UE cheltuiește prea mult pe subvențiile tehnologiilor și surselor poluante, iar acești bani ar trebui direcționați spre cercetare și sprijinirea inițiativelor care asigură sustenabilitatea.

Din nou, este clar că tranziția spre o economie circulară va fi extrem de dificilă, câtă vreme industria este dominată de corporații a căror dezvoltare este strâns legată și de poluarea pe care o produc, dar și de subvențiile guvernamentale. De exemplu, sectorul energetic este un adevărat mamut financiar, care necesită cele mai multe reforme, dar care are și cea mai mare rezistență la schimbare.

Votul proiectului ”Economia circulară” este un moment istoric nu doar pentru Uniunea Europeană, dar și pentru societatea globală. Arată că, în sfârșit, factorii de decizie sunt dispuși să facă un prim pas spre încercarea de a evita colapsul umanității, din cauza supraconsumului. Din păcate, intențiile sunt bune, dar drumul până la implementarea lor se anunță deosebit de anevoios. În ce privește Europa, acest proiect coincide, din păcate, cu o criză fără precedent, un eventual Grexit putând spulbera orice planuri de creștere a sustenabilității.