Infografic interactiv: ”care este cauza REALĂ a încălzirii globale?”

Cei de la Bloomberg încearcă să explice, printr-un infografic foarte sugestiv, de ce principalii vinovați pentru încălzirea globală suntem noi, oamenii. Analizați și spuneți dacă sunteți de acord.

Infograficul interactiv al celor de la Bloomberg utilizează date ale NASA și încearcă să demonteze ipotezele scepticilor, conform cărora poluarea produsă de oameni nu influențează creșterea temperaturii globale – care a crescut cu 1,4 grade Fahrenheit (circa 0,8 grade Celsius) din 1880 până acum.

VEZI AICI GRAFICUL INTERACTIV

În continuare voi detalia ceea ce prezintă infograficul Bloomberg, defalcat pe mai multe grafice.

Analiza celor de la Bloomberg ia în considerare influențele asupra temperaturii globale a trei factori naturali (schimbările orbitale, activitatea solară și activitatea vulcanică), precum și ale unor factori direct legați de activitatea umană (defrișările, ozonul, aerosolii și emisiile de gaze cu efect de seră – în principal dioxidul de carbon).

Toți acești factori au influențe asupra temperaturii care pot fi estimate cantitativ. Deci se poate face o comparație directă cu valorile temperaturii globale, măsurate de-a lungul timpului, începând cu sfârșitul secolului 19.

 

1. Evoluția temperaturii globale din 1880 până în 2014

 

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 1-

 

Indiferent de cauze, măsurătorile arată o variație inconstantă a temperaturii globale (măsurată atât la suprafața scoarței terestre, cât și la suprafața oceanelor). Dacă până la jumătatea secolului XX evoluția temperaturilor a fost modică, în ultimii 50 de ani aceasta a intrat pe o pantă vizibil ascendentă. 2014 a fost, de altfel, un an record, cu temperatura cea mai mare din 1880 până acum.

2. Influențele variației orbitale asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 2

 

Axa de rotație a planetei nu este fixă, ci își modifică unghiul de înclinare în decurs de mii de ani, influențând apariția erelor glaciare. În ultimii 125 de ani, influența orbitală asupra temperaturii globale a fost neglijabilă. De fapt, se observă că în 1982, când măsurătorile arată că schimbările orbitale ar fi afectat cel mai mult temperatura, valoarea temperaturii globale a fost mai coborâtă decât în anii precedenți și ulteriori lui 1982.

Practic, nu se poate spune că există o corelație directă între creșterea accentuată a temperaturii globale din ultima jumătate de secol și schimbările orbitale. Deci acest factor iese din discuție.

3. Influența activității solare asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 3

 

Una dintre temele predilecte ale scepticilor ține de influența ”covârșitoare” pe care activitatea solară (mai exact, exploziile solare) ar avea-o asupra creșterii temperaturii Pământului. Este omis, însă, faptul că Terra beneficiază de un câmp magnetic având un puternic rol protector împotriva radiațiilor nocive solare.

Temperatura soarelui se modifică foarte lent, de-a lungul a sute de ani, așa încât în puțin peste un secol e, practic, imposibil să contribuie la creștere atât de mare a temperaturii Terrei. Măsurătorile arată că, din 1880 până acum, variațiile temperaturilor la suprafața Pământului, din cauza activității solare, au fost modice.

Mai mult, în 1956, când s-a constatat un vârf al temperaturii cauzată de activitatea solară, temperatura globală a avut una dintre cele mai joase valori din a doua jumătate a secolului XX. Deci influența activității solare este pur și simplu marginală.

4. Influența activității vulcanice asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 4

O altă teză îmbrățișată de sceptici este aceea că vulcanii sunt răspunzători în cea mai mare măsură de efectul de încălzire globală. Se pornește de la premisa greșită că erupțiile vulcanice aruncă lavă topită și cenușă incandescentă – probabil imaginea apocaliptică a orașului Pompei stă la baza acestei premise.

De fapt, activitatea vulcanică din ultimii 125 de ani a fost mult mai mică decât în secolele și mileniile precedente. Iar erupțiile vulcanice emit mult mai puțin dioxid de carbon decât se credea. În schimb, sunt eliberate în atmosferă cantități mari de chimicale sulfurice, acestea având efectul invers încălzirii: pot duce la răcirea relativ bruscă a atmosferei pentru un an sau chiar doi (vezi exemplul erupției vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda, în 2010).

5. Influența combinată a precedenților trei factori naturali asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 5

Am văzut că, separat, cei trei factori naturali principali nu prezintă, din punct de vedere al măsurătorilor, o legătură directă cu evoluția temperaturii globale. Mai mult, cumulând influențele celor trei factori precedenți, se observă că activitatea vulcanică este cea mai importantă, iar variația generală a temperaturii este în totală discrepanță cu influențele factorilor naturali.

6. Influența defrișărilor asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 6

În decursul istoriei, umanitatea a exploatat intensiv pădurile, estimându-se că activitatea umană a dus la despădurirea a peste jumătate din suprafața împădurită a planetei până acum. Defrișările masive, în special cele din Pădurea Amazoniană, au efecte clare și, în unele cazuri, devastatoare asupra biodiversității.

Însă, din punct de vedere al temperaturii globale, despăduririle duc la un efect contrar așteptărilor: terenurile despădurite nu mai absorb căldura, ci o reflectă. Astfel, temperatura la suprafața solului scade ușor din cauza despăduririlor. În schimb, căldura reflectată se disipă în atmosferă, afectând straturile superioare. Totuși, în principiu, nu defrișările duc la evoluția accentuată a temperaturii globale.

7. Influența ozonului asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 7

Ozonul se regăsește în două feluri în atmosferă. În păturile superioare ale atmosferei regăsim stratul natural de ozon, care are un important rol de protecție împotriva radiației solare dăunătoare vieții – de aceea ”gaura de ozon” reprezintă o amenințare asupra biodiversității. În plus, ozonul natural contribuie la răcirea ușoară a atmosferei.

În schimb, în apropierea solului, ozonul este rezultatul poluării umane (din cauza arderii combustibililor fosili), având un efect de creștere a temperaturii la suprafața planetei și de înmagazinare a căldurii razelor solare. Totuși, făcând o medie generală, aportul ozonului la încălzirea globală este cel mult insignifiant.

8. Influența aerosolilor asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 8

Aerosolii rezultați din arderea cărbunilor (care, în acest moment, reprezintă circa 80% din totalul combustibililor fosili utilizați pentru obținerea curentului electric) au un efect similar cu al cenușii vulcanice: provoacă o răcire a atmosferei. Prin urmare, unii ar putea considera ca un avantaj faptul că arderea cărbunilor contracarează încălzirea planetară…

Pe de altă parte, aerosolii pe bază de sulf au și un alt efect, care afectează din plin biodiversitatea: producerea ploilor acide. Pe lângă care arderea cărbunilor mai emite în atmsoferă diverse alte substanțe extrem de poluante, cu efecte nocive mult mai grave decât aerosolii.

9. Influența gazelor cu efect de seră asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 9

Principalul gaz cu efect de seră este considerat dioxidul de carbon (CO2), a cărui concentrație în atmosferă se estimează că a crescut cu 40% față de anul 1750 – când se consideră că a fost dat startul Revoluției Industriale. Acum 2 milioane de ani, concentrația de CO2 din atmosferă era de circa 180 ppm (parts per million), iar pe la sfârșitul secolului 18 a ajuns, în mod natural, la circa 280 ppm.

Acum, concentrația de CO2 a ajuns la 400 ppm – deci, în doar 200 de ani (perioadă care coincide și cu Revoluția Industrială, în care au început să se ardă în cantități uriașe combustibilii fosili), concentrația de CO2 din atmosferă a crescut cu același ordin de mărime ca în ultimii 2 milioane de ani. Deci de 10.000 de ori mai rapid!

Practic, linia verde arată influența pe care gazele cu efect de seră o au asupra temperaturii măsurată la suprafața Pământului. Se observă foarte ușor legătura directă cu evoluția temperaturii globale, deci emisiile de CO2 și ale altor gaze cu efect de seră (de exemplu, metanul sau NOx) sunt principalele vinovate pentru încălzirea accentuată a atmosferei.

10. Influența cumulată a factorilor de origine umană asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 10

În timp ce defrișările și ozonul au un efect minim asupra evoluției temperaturii globale, aerosolii proveniți din arderea cărbunilor (considerați cei mai poluanți combustibili fosili) produc un efect invers, de răcire a atmosferei. Dacă, însă, adăugăm în ecuație și emisiile de gaze cu efect de seră, în principal CO2, obținem o imagine clară a influenței oamenilor asupra încălzirii globale.

Se observă că suprapunerea cu graficul temperaturii globale măsurate obiectiv devine mai strânsă după jumătatea secolului XX (după al doilea război mondial, când economia mondială a început să crească, iar activitatea industrială practic a explodat). Deci nu există dubii: poluarea umană este extrem de strâns legată de creșterea temperaturii globale.

11. Influența cumulată a tuturor factorilor asupra creșterii temperaturii globale

infografic bloomberg cresterea temperaturii globale - ecoprofit 11

După cum am văzut, factorii naturali precum mișcarea orbitală, activitatea solară și activitatea vulcanică duc, de fapt, la o scădere a temperaturii globale. În schimb, factorii de origine umană influențează drastic creșterea temperaturii Pământului.

Făcând o medie între toți factorii prezentați mai sus, devine aproape incredibil cât de bine se suprapun cele două grafice – cel al temperaturii măsurate, respectiv cel al influenței tuturor factorilor asupra temperaturii globale. Cu precădere în ultima jumătate de secol, unde am văzut că emisiile de gaze cu efect de seră au cel mai important rol.

În concluzie, măsurătorile NASA, dar și ale altor organizații științifice importante, ar trebui să fie o dovadă suficientă a influenței directe pe care poluarea produsă de activitatea industrială umană o are asupra creșterii temperaturii globale. Mai multe detalii despre metodologiile folosite găsiți în explicațiile infograficului Bloomberg.