Scurtă discuție cu Viorel Stanciu, coordonatorul proiectului VW Beetle EV Icpe

Domnul inginer Viorel Stanciu a avut amabilitatea să îmi împărtășească din opiniile sale referitor la domeniul propulsiei electrice, lucru ca m-a făcut să înțeleg mai bine filosofia din spatele simpaticei ”broaște electrice” Icpe.

viorel stanciu icpe vw beetle ev- ecoprofit 0

Cum ați ajuns în acest domeniu?

Încă din copilărie eram pasionat de electrotehnică și, mai ales, electronică, acestea fiind considerate SF în anii ’60. După absolvirea Facultății de Electrotehnică din cadrul Politehnicii București, am ajuns în nou înființatul Institut de Cercetare și Producție pentru Aeronave, iar apoi am fost angajat la Icpe, unde se ofereau condiții de foarte înalt nivel, la vremea respectivă, pentru cercetarea în domeniul electrotehnicii.

La ce proiecte importante ați contribuit?

Am fost implicat în principal în proiecte destinate aviației sau armatei. Am luat parte și la realizarea unei comenzi inedite: realizarea unor vehicule electrice special concepute pentru transportul prin tunelurile care legau clădirile administrative ale aparatului comunist (o ”poveste” practic necunoscută de publicul larg). Proiecte au fost foarte multe în acea perioadă, când statul sprijinea serios cercetarea, iar România era printre cele mai performante țări în domeniu.

După revoluție?

După revoluție, ”tăvălugul” privatizărilor a pus Icpe la grea încercare, dar s-au găsit soluții pentru a asigura viitorul institutului. Cercetarea din domeniul mobilității electrice a continuat în principal prin proiecte europene, mai întâi pe ambarcațiuni, iar apoi și pe vehicule electrice. De altfel, proiectul VW Beetle EV este doar unul dintre rezultatele unui proiect ambițios, SIMOPEL. Ideea de bază a Icpe este să contribuim la promovarea tehnologiilor nepoluante, iar mobilitatea electrică are un rol foarte important.

Despre generația tânără ce îmi puteți spune?

Generația tânără întotdeauna trebuie să fie mai inteligentă decât cea veche, altfel nu există progres. Iar în România acest lucru se întâmplă, în mod cert. Numai că, la noi, generația tânără este axată mai mult pe informatică (în primul rând din cauza numărului mare de locuri de muncă, bine plătite, în acest domeniu). De aceea tinerii cam neglijează electrotehnica, fizica, lucrurile care au legătură mai mult cu partea foarte practică. E și vina sistemului de învățământ, dar și a lipsei de sprijin pentru cercetare. Cercetarea în electrotehnică se face în primul rând din pasiune, dar, dacă nu câștigi bani pentru a trăi decent, renunți.

Unde se îndreaptă propulsia convențională?

În opinia mea, tehnologia motoarelor convenționale, cu ardere internă, și-a atins limitele. Așa zisele evoluții tehnologice sunt doar întârzieri ale finalului erei acestor motoare, care sunt prea complexe și au o eficiență derizorie în practică. Motoarele electrice de la începutul secolului XX au fost înlocuite de motoarele termice doar din cauza bateriilor cu plumb, prea puțin dezvoltate. A mai venit și Henry Ford, care a distrus iremediabil șansele mașinii electrice… Dar, de peste 100 de ani, motorul termic este aproape la același nivel și trebuie clar ”scos la pensie” de o soluție mult mai bună. Care există și se numește motor electric (Elon Musk încearcă acum să repare ce a stricat Henry Ford…).

Dar propulsia electrică, unde se îndreaptă?

Motoarele electrice, deși există deja de foarte mult timp, nu au nevoie de schimbări fundamentale ale tehnologiei. Sunt avantajate de simplitatea constructivă și a funcționării, așa încât necesită doar mici îmbunătățiri, nu o reinventare. Constructiv, se poate micșora gabaritul, se poate renunța la reductoare, se poate realiza o răcire mai eficientă sau se pot găsi materiale care să asigure scăderea costurilor. Dar nu vorbim de adaptări care să influențeze radical randamentul deja foarte bun al motoarelor electrice.

Deci ”lupta” se duce mai mult pe teritoriul bateriilor?

Da, sursa de energie este principala problemă a mașinilor electrice în momentul de față. Actualele baterii litiu-ion trebuie făcute să aibă cât mai multe cicluri de încărcare-descărcare (adică durată de viață cât mai lungă) și o densitate energetică mai mare (pentru a permite o autonomie mai bună). De asemenea, și un timp de încărcare cât mai redus. Dar cred că vom vedea în scurt timp rezolvate și aceste probleme.

Ce ați alege: chiria pentru baterii sau bateria inclusă în prețul mașinii?

Deocamdată, n-aș alege niciuna dintre cele două soluții. Acum, chiria pentru baterii mă duce, la un calcul mai atent, cam tot la prețul pentru o mașină cu bateriile incluse. Eu aș prefera soluția în care bateria este inclusă în prețul mașinii, chiar dacă ar trebui schimbată în 5-6 ani. Eu oricum sunt ferm convins că există alte soluții mai bune de stocare a curentului, față de actuala tehnologie a bateriilor litiu-ion.

Cum e cu poluarea conexă a mașinilor electrice?

Într-adevăr, energia electrică se produce arzând ”ceva” în termocentrale, dar realitatea e mult diferită. Evoluția mașinilor electrice se face în paralel cu evoluția energiilor regenerabile, iar infrastructura se adaptează și ea în timp – nu vor fi înlocuite peste noapte toate mașinile convenționale din lume cu mașini electrice… Oricum, enegia produsă într-o termocentrală are un randament mult mai bun decât motoarele termice ale mașinilor. Iar, mai nou, poluarea termocentralelor este mult mai bine controlată, în timp ce diversele tehnologii moderne ale motoarelor cu ardere internă (sisteme start-stop, fitre de particule, etc) nu sunt așa eficiente în practică, având mai mult rolul de a obține rezultate cât mai bune în materie de emisii la omologarea vehiculului.

Mașini electrice vs. mașini pe hidrogen?

Au fost și baloane cu hidrogen, care s-au prăbușit în flăcări… E destul de periculos deocamdată, tehnologia alimentării cu hidrogen și stocării sale trebuie pusă foarte bine la punct, nu e loc de erori. Și în principal sunt implicate companii din domeniul petrolului, mai mult pe principiul ”să arătăm că suntem și noi interesați să reducem poluarea”… Și e o tehnologie mult prea costisitoare față de propulsia electrică.

Dar alimentarea mașinilor direct de la soare, cum vi se pare?

Din păcate, cu tehnologia actuală, suprafața de captare a energiei solare necesare este prea mare pentru o mașină normală. Chiar și în condițiile unui randament de 40-50% (deși acum se obține un randament de maximum 15% pentru celulele fotovoltaice), tot nu este suficient. Ar fi nevoie de un randament de 80-90% al transformării radiației solare care ajunge pe suprafața vehiculului în energie electrică. Atunci am putea discuta de fezabilitatea acestei idei.

Motoarele strict magnetice sunt realizabile sau visăm frumos?

Tehnologia și știința au evoluat tocmai pentru că am visat. Și eu, când eram mic, visam să am un ceas ca al lui Simon Temple (celebrul serial în care juca Roger Moore), cu care comunica video și făcea tot felul de lucruri. Iată că azi așa ceva există: smartwatch-ul, care pe vremea aia era SF. Ca specialist și în urma unor experimente pe care le-am făcut și la Icpe în acest sens, aș spune că motorul magnetic nu e încă realizabil. Dar mi-ar place să răspund cu da. Până la urmă, dacă nu visăm, nici nu căutăm soluții.

Vă gândiți să repetați experimentul cu Beetle EV?

Scopul pentru care am făcut această mașină nu a fost comercial, ci ține de promovarea ideii de mobilitate electrică și a tehnologiilor nepoluante. Pentru asta realizăm și conferințele EV, pentru asta există și AVER (Asociația Vehiculelor Electrice din România). Da, avem în plan să mai facem o mașină electrică, dar nu vreau să divulg detalii deocamdată, va fi o surpriză plăcută, sunt sigur. Acum am ales un VW Beetle pentru că e o mașină drăguță, are o istorie, atrage imediat atenția, mai ales așa, în galben. Dar și pentru că am vrut o ”vitrină” pentru o ”rețetă” clasică de conversie în mașină electrică, pe care cam orice pasionat ar putea să o realizeze. Cel puțin în teorie, pentru că în practică e nevoie de know-how, mai ales în privința managementului elemenților a bateriilor – dacă vrei să te țină ani de zile, nu doar câteva luni…

Are șanse să se dezvolte în România nișa conversiilor în mașini electrice?

Da, cred că și la noi se va dezvolta această nișă. În țările mai dezvoltate există chiar cluburi ale celor care își modifică mașinile și le transformă în vehicule electrice. Nu cred că suntem înapoiați și închiși, dar trebuie să existe un început. La fel ca în anecdota în care cineva dintr-un sat și-a vopsit gardul în roșu, iar apoi nu a mai găsit vopsea roșie la magazin pentru că toți din sat au început să-și vopsească în roșu gardurile… Pentru cei care nu își permit o mașină electrică nouă, dar vor o mașină nepoluantă, conversia unei mașini mai vechi este singura soluție pe moment. Cred că în curând vor apărea destui amatori, chiar și pentru Loganul electric low-cost realizat de Marc Areny.

Cam când va deveni propulsia electrică normală și populară, chiar și în România?

În România este populară deja, dar nu este accesibilă încă. La noi cred că va mai dura destul până când mașina electrică va putea fi cumpărată. De felul meu sunt optimist, dar sunt mulți factori la mijloc, de la nivelul de trai la legile care se vor da pentru sprijinirea propulsiei electrice. Ține și de educație, dar și de snobismul clienților decizia de a cumpăra o mașină electrică. Presupun că în vreo 15 ani am putea vedea și pe șoselele noastre ”revoluția” mașinilor electrice.

CITEȘTE PRIMELE IMPRESII DESPRE VW BEETLE EV ICPE