Mașinile electrice 100% vs. mașinile cu hidrogen

Mulți dintre cei care vor să-și ia o mașină sunt prinși într-o mare dilemă: să fie pe benzină sau diesel? Ei bine, deja ar trebui să începem să ne punem o altă întrebare, pentru că, nu peste mult timp, vom fi puși în fața altei dileme: mașină 100% electrică sau alimentată cu hidrogen? Pe ce sistem de propulsie eco merită pariat?

masini electrice vs hidrogen dezbatere oraan - ecoprofit 0

Marele avantaj al mașinilor electrice 100% (deci propulsate doar de motoare electrice, alimentate de la baterii, fără alte sisteme de propulsie ajutătoare) este că nu poluează în timpul funcționării. Ceea ce este valabil și pentru mașinile care utilizează hidrogenul, deoarece în timpul funcționării o astfel de mașină elimină doar vapori de apă. Să vedem, principial, care sunt diferențele între mașinile electrice 100% și cele având propulsie bazată pe hidrogen, care sunt avantajele și dezavantajele lor și care tehnologie merită, până la urmă, să fie prioritizată pentru investițiile companiilor.

1. Poluarea conexă pentru producerea energiei electrice, respectiv a hidrogenului

Cât de mult se poluează pentru producerea curentului care va alimenta bateriile mașinilor electrice? Și cât de mult se poluează pentru producerea hidrogenului necesar celuilalt tip de mașini? Momentan rețelele de electricitate ale tuturor țărilor se bazează masiv pe utilizarea combustibililor fosili, de la cărbuni până la petrol, precum și pe centrale nucleare. Deci pentru alimentarea bateriei unei mașini electrice se produce o cantitate suplimentară de emisii poluante față de cea eliminată pentru alimentarea consumatorilor casnici obișnuiți dintr-o gospodărie (de la televizoare și calculatoare până la frigidere și mașini de spălat). Ceea ce înseamnă emisii multe sau puține? E greu de făcut o estimare judicioasă, mai ales că, în general, nu se iau în considerare toți factorii.

masini electrice vs hidrogen dezbatere petrol - ecoprofit 0
Extragerea petrolului are costuri și implicații mult mai mari decât lasă să se vadă prețul barilului

Prin comparație, pentru producerea unui litru de combustibil fosil (benzină sau diesel sau GPL) trebuie să ne gândim la consumul energetic pentru forarea petrolului (plus substanțele chimice folosite, care poluează la rândul lor), la carburantul necesar transportului petrolului (care transport înseamnă automat poluare și emisii nocive) sau la transformarea petrolului în produsele finite, adică benzina, motorina sau GPL-ul (rafinăriile folosesc o cantitate extrem de mare de curent electric, dar și compuși chimici foarte poluanți).

În cazul bateriilor electrice, cea mai poluantă parte a tehnologiei actuale litiu-ion este extragerea și prelucrarea litiului. În cel mai rău caz, această componentă am putea spune că echivalează, ca poluare, cu producerea combustibililor fosili. Nu am, din păcate, date exacte pentru o evaluare precisă, dar, intuitiv, mie mi se pare că e mai poluant să produci și să utilizezi un litru de combustibil fosil (care, în cazul unui consum optimist de 5 litri/100 km, ajunge pentru parcurgerea a 20 km) decât să produci cantitatea necesară de curent electric pentru parcurgerea aceleiași distanțe cu o mașină electrică – în condițiile în care, după cum am arătat, mașina electrică nu poluează în funcționare. La care mai adaug un factor omis de mass-media: rata extrem de rapidă a dezvoltării mijloacelor de utilizare a surselor regenerabile, precum solară, eoliană, geotermală, hidro, etc.

Cu alte cuvinte, curentul electric necesar bateriilor devine, încet, dar sigur, din ce în ce mai ”verde” – adică pentru producerea lui se poluează din ce în ce mai puțin. Așa încât diferențele față de carburanții fosili sunt din ce în ce mai mari, în ciuda așa-zisei scăderi a consumului motoarelor moderne.

masini electrice vs hidrogen dezbatere gaze de sist - ecoprofit 0
Obținerea hidrogenului din gaze de șist nu sună deloc ecologic și nepoluant, nu-i așa?

Cum rămâne cu producerea hidrogenului? Ei bine, iată un lucru pe care, din nou, mass-media îl ignoră: modalitatea cea mai ieftină de producere a hidrogenului este de a-l obține din… gazele naturale. Fie că vorbim din ”pungile” de gaze asociate zăcămintelor de petrol, fie că vorbim de gazele de șist, cred că e clar pentru toată lumea că obținerea în acest fel a hidrogenului înseamnă poluare – nu doar a atmosferei, ci mai ales a mediului înconjurător. Nu vreau să intru acum în detalii de acest gen, ci doar să subliniez că obținerea hidrogenului din surse fosile are cam același grad de poluare ca și obținerea carburanților fosili.

În schimb, hidrogenul poate fi obținut și din surse regenerabile, însă cu un cost dublu și cu investiții extrem de mari pentru a tenta marile companii care și-ar permite. Cum rămâne cu poluarea conexă asociată proceselor de stocare și transport? Din nou, chestiuni pentru care pur și simplu nu există date suficiente astfel încât să fac o analiză pertinentă. Ajungem, astfel, la aceeași problemă a obținerii curentului electric din surse regenerabile: investim în acestea pentru a scăpa de poluare?

masini electrice vs hidrogen dezbatere energie solara - ecoprofit 0
Unii sunt de părere că energia solară ar putea rezolva fără probleme necesarul de curent al întregii planete. Fără emisii poluante

Trăgând linie: poluarea conexă poate fi evitată atât în cazul producerii curentului electric, dar și în cazul producerii hidrogenului. Momentan, însă, ambele folosesc procese mai mult sau mai puțin poluante, hidrogenul având de pierdut la capitolul eficiență: prin tehnologia actuală, se consumă mai multă energie decât se obține prin arderea unui litru de hidrogen… Da, tehnologia evoluează, dar nu la fel de rapid ca și aceea pentru curentul electric. Deci, din punctul meu de vedere, la capitolul poluare conexă, pe termen scurt și mediu tot mașinile electrice 100% ar fi avantajate în fața mașinilor pe hidrogen.

2. Costurile de producție ale sistemelor de propulsie

Este știut faptul că, în cazul unei mașini electrice, aproape jumătate din prețul ei este atribuit sistemului de propulsie, din care cea mai mare pondere a costului o are bateria, în timp ce motorul electric și celelalte componente electronice (în special invertorul) sunt mai puțin scumpe. Totuși, scăderea prețurilor de producție este vertiginoasă, comparativ cu tehnologiile propulsiei convenționale, iar mașinile electrice devin rapid competitive. Până la finalul deceniului, mașinile electrice se estimează (și nu vorbesc de estimările fanilor, ci de estimări ale analiștilor obiectivi) că vor ajunge la fel de accesibile ca mașinile diesel sau pe benzină. Chiar și acum, diferențele în materie de cheltuieli pe o perioadă de 4-5 ani ajung să fie foarte reduse între mașinile convenționale și cele electrice (mă rog, dacă vorbim de mașini similare dimensional și ca nivel al dotărilor – e stupid să compari cel mai ieftin Logan cu un Renault Zoe, de exemplu…).

masini electrice vs hidrogen dezbatere renault zoe - ecoprofit 0
În Franța, de exemplu, datorită bonusurilor guvernamentale, un Renault Zoe ajunge să-și concureze serios chiar ”fratele” Clio

În cazul mașinilor care utilizează hidrogen, vorbim de două tipuri de propulsie. Pe de o parte, motoare convenționale adaptate noului combustibil – o soluție care pare bună, deoarece tehnologia de producere a motoarelor normale e matură. Însă eficiența unui motor cu ardere internă este mult mai mică decât a unui motor electric, așa că nu prea se mai înghesuie nimeni să mizeze pe așa ceva.

masini electrice vs hidrogen dezbatere bmw hydrogen 7 - ecoprofit 0
BMW Hydrogen 7 a fost un experiment interesant, dar bavarezii au abandonat ideea. Culmea, în favoarea propulsiei strict electrice

De cealaltă parte, este vorba despre sistemele de propulsie fuel-cell (pilă de combustibil). Care, ce să vezi, au un mod de funcționare care necesită prezența… unei baterii și a unui motor electric! Adică mașinile cu sistem fuel-cell nu sunt altceva decât niște mașini hibride. De ce spun acest lucru? Pentru că sistemul fuel-cell nu face altceva decât să folosească hidrogenul pentru a produce, prin procese electrochimice, energie electrică. Aceasta e stocată în baterii (ca într-o mașină electrică 100%), iar bateriile alimentează un motor electric (ca într-o mașină electrică 100%). Așadar, o mașină cu hidrogen care folosește principiul fuel-cell nu e altceva decât o mașină electrică… mai scumpă. Și care, culmea, are nevoie tot de baterii și motoare electrice!

masini electrice vs hidrogen dezbatere fuel cell - ecoprofit 0
Punctul central (și care provoacă temerile cele mai mari) într-o mașină cu propulsie fuel cell: rezervoarele de hidrogen.

Ar trebui să fie clar că, din cauza aceasta, o mașină cu hidrogen nu are cum să devină mai ieftină decât o mașină electrică 100% (din nou, vorbind de mașini cu dimensiuni și performanțe similare – în afara autonomiei, dar ajung si la acest capitol). Deci iată că, și la capitolul costuri, mașinile electrice stau mai bine decât cele cu hidrogen.

3. Infrastructura de alimentare

Un secol de mașini cu motoare cu ardere internă ne-au obișnuit cu ideea că avem nevoie de stații de alimentare. Lucru valabil și pentru mașinile cu hidrogen, dar nu neapărat pentru cele electrice. Simplificând poate în mod hilar lucrurile, mașina electrică poate fi considerată un dispozitiv din categoria electrocasnicelor. Pentru că bateriile pot fi încărcate și de la o priză normală, de 220V. Evident, în practică e de preferat să ai un sistem electric ”ranforsat”, care să reziste unui consum de energie mai ridicat. Dar, tot în practică, în 95% din timp, posesorii de mașini electrice își încarcă mașinile acasă, de obicei noaptea. În rest, pot utiliza punctele de alimentare care devin din ce în ce mai numeroase, grație investițiilor și programelor guvernamentale.

masini electrice vs hidrogen dezbatere tesla supercharger - ecoprofit 0
Cum vi se pare o astfel de ”benzinărie”, în care ”carburantul” provine de la soare și e gratuit? Da, e realitate!

Pentru că vorbim de o infrastructură, trebuie să aduc în discuție Tesla Motors și rețeaua lor de stații de alimentare denumită Supercharger. În SUA există aproape 1.000 de astfel de super-stații de încărcare, iar în Europa deja s-a depășit bariera de 100. Iar planurile nu se opresc aici, unele surse afirmând că o astfel de stație ar costa 100.000 USD. Ok, și acum să vedem și alte numere. Conform estimărilor celor de la Tesla Motors, în SUA ar fi nevoie de circa 150.000-200.000 de astfel de stații de alimentare. Iar pe plan mondial cam o jumătate de milion, ceea ce ar însemna, în teorie, că Tesla ar trebui să cheltuiască vreo 5 miliarde USD pentru o rețea globală de stații de alimentare care, atenție, le oferă posesorilor Tesla alimentare gratuită pe viață, iar o parte din curentul electric e obținut din energie solară. Cum ar fi dacă giganți precum Toyota, General Motors sau Volkswagen Group ar realiza ceva similar? Conform Agenției americane de mediu, investițiile totale ale guvernului s-ar cifra la circa 10 miliarde de dolari americani pentru a ”înțesa” SUA cu borne care să asigure alimentarea tuturor mașinilor electrice din viitor. În Germania, Angela Merkel speră să ajungă la peste un milion de borne până la finalul deceniului, iar UE consideră că investițiile pe plan european ar necesita vreo 5 miliarde de euro. Ar mai fi China, unde guvernul investește zeci de miliarde de dolari pentru a deveni țara cu cele mai multe mașini electrice, respectiv cu cea mai mare infrastructură pentru acestea. Făcând un total aproximativ, probabil că toate guvernele din lume ar trebui să cheltuiască, împreună, cam 100 de miliarde de dolari pentru punerea la punct a unei infrastructuri de alimentare pentru mașinile electrice. Mult, puțin? Ca idee, între 2008 și 2010 guvernul american a făcut o infuzie de 1,5 trilioane de dolari pentru a salva economia SUA de la faliment (multe sute de miliarde mergând spre băncile de pe Wall-Street și spre companiile din sectorul auto).

masini electrice vs hidrogen dezbatere statie hidrogen - ecoprofit 0
Evident, pentru companiile petroliere ar fi ideal să rămână cu monopolul stațiilor de alimentare. Hidrogenul nu ar fi deloc ieftin

Ok, ce înseamnă acum o infrastructură de alimentare cu hidrogen? Păi, e greu de dat un răspuns clar. Dar uite că americanii au încercat să facă o estimare: dacă ar trebui să înlocuiască actuala infrastructură de stații de alimentare, costul ar fi de vreo 500 de miliarde de dolari americani. Adică o investiție de vreo 50 de ori mai mare decât ar necesita infrastructura de alimentare a bateriilor electrice! Doar în SUA. La nivel planetar, probabil am vorbi de niște zeci de trilioane de dolari. Cât de mult ar costa aceste stații de hidrogen? Ei bine, în cel mai bun caz am putea ajunge la un milion de dolari, sau poate chiar vreo 750-800.000 USD, dar asta numai în condițiile în care schimbarea s-ar produce extrem de rapid. Altfel, o astfel de stație costă, la ora actuală, chiar și peste 10 milioane USD (e adevărat, vorbim de programe pilot), deoarece stocarea hidrogenului și sistemele speciale de alimentare a mașinilor sunt extrem de scumpe. Nu vreau să sune părtinitor, dar, strict din punct de vedere financiar, infrastructura de alimentare pentru mașini electrice e clar mai convenabilă și mai ușor de realizat. Ba chiar în California deja au apărut reguli noi pentru construcția clădirilor, care stipulează ca sistemele electrice ale acestora să fie capabile să susțină încărcarea mașinilor electrice. Stațiile de hidrogen sunt o soluție viabilă doar pentru actualele companii petroliere, care astfel și-ar păstra monopolul.

4. Utilizarea mașinilor electrice 100%, respectiv a celor cu hidrogen

Mai există un punct important care diferențiază cele două categorii de mașini – și care, de fapt, explică și rațiunea de a exista, în principal pentru mașinile cu hidrogen. Mașinile electrice au un mare dezavantaj la ora actuală: autonomia redusă, mai ales comparativ cu mașinile cu motoare convenționale. La care se mai adaugă și timpul extrem de lung de încărcare a bateriilor, comparativ cu alimentarea facilă pe care o permit mașinile convenționale la benzinării. Totul ține de densitatea energetică redusă a actualelor baterii, ceea ce duce la limitări drastice privind autonomia. Principial, cele mai multe mașini electrice actuale oferă maximum 200 km autonomie (Tesla Model S stă mai bine, cu până la 500 km autonomie teoretică, dar vorbim și de un preț de 3-4 ori mai mare decât al celorlalte mașini electrice). Iar încărcarea de la o priză normală de 220V durează 6-8 ore, în timp ce sistemele speciale de încărcare rapidă necesită 20-30 de minute, asigurând doar 80% din capacitatea bateriei.

masini electrice vs hidrogen dezbatere range anxiety - ecoprofit 0
Cea mai mare teamă a multora: să rămână fără curent în baterie prea repede. Bau-bau al detractorilor sau dezavantaj real al mașinilor electrice?

Cu alte cuvinte, mașinile electrice actuale nu se pretează la drumuri lungi, ci doar la escapade scurte (specifice navetei) sau transportului urban. Aici intervine marele avantaj al mașinilor cu hidrogen: creșterea autonomiei. Hidrogenul este stocat într-un rezervor (la fel cum se întâmplă și cu benzina sau motorina), fiind suficient pentru câteva sute de kilometri – cea mai nouă mașină cu hidrogen, Toyota Mirai, se laudă cu până la 700 km autonomie, alimentarea durează doar 5 minute, iar curentul produs de un rezervor de hidrogen poate asigura chiar și necesarul de energie pentru o gospodărie timp de o săptămână! Ok, veți spune, iată avantajul incontestabil al propulsiei cu hidrogen față de cea electrică. Iar eu vă voi trage de mânecă: să nu ne grăbim cu concluziile.

masini electrice vs hidrogen dezbatere toyota mirai - ecoprofit 0
Japonezii nu cred în propulsia electrică. Așa încât au lansat noua Toyota Mirai, cu tehnologie fuel-cell pe hidrogen.

În primul rând, să ne gândim cât de mult este utilizată o mașină pe distanțe mai lungi de 100 km zilnic, într-un an (vorbim de cazul unei familii normale, nu de mașini de firmă). Studii realizate în toate marile țări arată că șoferii depășesc 100 km/zi în mai puțin de 20% din timp, într-un an. Adică timp de peste 300 de zile pe an mașina personală e utilizată pentru naveta pe distanțe scurte sau pentru fâțâiala prin oraș. În cazul celor cu mașini electrice, 99% dintre posesori s-au obișnuit (și au acceptat) foarte rapid necesitatea de a pune la încărcat mașina la fiecare două-trei zile, în plus devenind reticenți la ideea de a se deplasa într-un anumit loc pentru alimentare – cum fac restul posesorilor de mașini convenționale, dar și viitorii posesori ai mașinilor cu hidrogen. În al doilea rând, o mașină cu hidrogen inspiră aceeași teamă vehiculată la apariția mașinilor cu GPL: ce se întâmplă dacă explodează rezervorul? Da, producătorii încearcă să ne liniștească arătând că vorbim de o tehnologie extrem de sigură, iar riscurile sunt aproape zero pentru producerea unei tragedii. Pe de altă parte, dacă un cumul de factori duce, totuși, la explozia rezervorului, efectul este similar cu al unei mini-bombe atomice – fără a exagera, un rezervor de hidrogen ar putea ”rade” un cartier. Sau cel puțin să provoace ravagii pe sute de metri pătrați în jur. În cazul mașinilor electrice, explozia bateriei în cel mai rău caz ar putea provoca distrugeri la maximum 2-3 metri în jur. Personal, tind să cred ceea ce afirmă producătorii, dar recunosc: oamenii au temeri justificate și care izvorăsc din subconștient.

masini electrice vs hidrogen dezbatere hidrogen explozie - ecoprofit 0
Ok, recunosc, e cam exagerată asocierea dintre dezastrul marelui Hindenburg (care utiliza hidrogenul în locul heliului) și riscurile exploziei unei mașini cu hidrogen…

Poate același subconștient ne avertizează și în privința autonomiei mai reduse a actualelor mașini electrice. Ne-am obișnuit cu ideea că, în orice moment, dacă vrem să plecăm în jurul lumii, pur și simplu sărim în mașină, plecăm și pe drum găsim oriunde stații de alimentare. Nu mai contează planificarea, necesitatea de a avea bani pentru plata combustibilului, oboseala și riscurile pe care le presupune un drum lung – primează tot o impresie izvorâtă din subconștient, cea a așa-zisei libertăți pe care trebuie să ne-o ofere mașina personală. Iar propulsia cu hidrogen pare soluția optimă la adresa ”range anxiety” (teama de autonomie scăzută). Aici ajung la ”în al treilea rând”: la ce ne trebuie, de fapt, o mașină? Dacă reușiți să eliminați toate atributele de life-style, dorință, epatare, personificare, reprezentativitate, status, etc. pe care marketingul ni le-a insuflat fără să ne dăm seama, veți ajunge să realizați, ca mine, că mașina nu e altceva decât un mijloc de transport prozaic. O căruță care a renunțat la tracțiunea animală. Un instrument care ne duce din punctul A în punctul B. Pare cam multă filozofie, dar adevărul este că rareori avem nevoie să folosim mașinile la drumuri lungi în interes personal. Iar, când avem nevoie, puteți să îi admonestați pe producătorii auto (în afara Tesla Motors), deoarece nu comunică îndeajuns de bine avantajele conexe pe care le oferă: de exemplu rent-a-car preferențial, cu mașini diesel, pentru anumite perioade, când vreți să plecați în vacanță sau în concedii sau doar în weekend la munte. Costurile totale într-un an ar fi mai mici decât în cazul mașinilor convenționale și cu mult mai mici decât în cazul mașinilor cu hidrogen. Sau, de ce nu, pentru acele drumuri lungi să fie oferite chiar mașinile cu hidrogen…

masini electrice vs hidrogen dezbatere masina - ecoprofit 0
Știu, pare o glumă savuroasă. Dar mașinile, indiferent de propulsie, servesc aceluiași scop: transportul din punctul A în punctul B

În al patrulea rând, nu înțeleg de ce lumea pare atât de refractară la evoluția tehnologiei. Față de acum nici 10 ani, mașinile electrice aproape că și-au dublat performanțele, iar până la finalul deceniului se estimează că bateriile electrice vor fi mai ieftine, vor fi capabile să ofere autonomii de 300-350 km, iar încărcarea totală va coborî poate și sub o oră. Mai mult, există o grămadă de idei pentru rezolvarea autonomiei reduse – de la interschimbarea bateriilor (Renault a dat greș cu Better Place, dar Tesla reintroduce ideea pe scară largă) până la ”remorcuțe” cu baterii suplimentare sau chiar încărcarea wireless prin intermediul șoselelor. Închipuiți-vă că investițiile în tehnologia foarte scumpă a alimentării cu hidrogen ar fi direcționate spre cercetarea din domeniul propulsiei electrice – oare nu ar fi mai eficient?

masini electrice vs hidrogen dezbatere extindere autonomie - ecoprofit 0
O idee dezarmant de simplă: ”remorcuța” cu baterii suplimentare, pentru drumurile mai lungi. Sau vi se pare stupid?

Prin comparație, propulsia cu hidrogen nu promite o asemenea varietate de inovații, ci, mai degrabă, pare doar un pas greoi de la combustibilii fosili la un combustibil ecologic. În plus, mulți scapă din vedere că propulsia cu hidrogen se pretează mai bine transportului greu decât autoturismelor personale. Tirurile și camioanele, autocarele și microbuzele, tot domeniul vehiculelor utilitare și comerciale rămâne în continuare tributar tehnologiilor convenționale de propulsie. Deși, la drept vorbind, din această direcție vine cea mai mare parte a poluării auto. Deci nu mașini precum Nissan Leaf sau Toyota Mirai sunt prioritare, ci vehicule grele care să foloseasca baterii sau sisteme fuel-cell. Dar poate că asta deja e altă discuție.

CONCLUZIE

Am încercat să sumarizez și să sistematizez principalii factori care diferențiază mașinile electrice de mașinile cu propulsie pe hidrogen. Indiferent de minusurile în materie de costuri sau performanțe, ambele propuneri sunt de preferat mașinilor cu propulsie convențională (care eu cred că ar trebui eliminate de urgență din viața noastră – dacă mai vrem să avem un viitor). De ce am vrut să inițiez o dezbatere ”mașini electrice vs. mașini pe hidrogen”? Deoarece, pentru moment și pentru încă niște decenii, rămânem o societate în ansamblu guvernată de bani. Iar domeniul transporturilor este unul dintre cei mai importanți piloni ai societății, de evoluția căruia depinde și evoluția noastră. În acest moment, propulsia electrică 100% are un mic avans față de cea pe hidrogen, dar, de fapt, ambele sunt la început și necesită investiții uriașe, programe bine puse la punct, consum de resurse și implicarea factorului uman la o scară imensă.

masini electrice vs hidrogen dezbatere viitor transporturi - ecoprofit 0
Scriitorii SF de pe la jumătatea secolului XX credeau că anii 2000 vor arăta așa. Ce naivi!

Am văzut cam ce înseamnă producerea ”combustibilului”, fie că vorbim de curent electric sau de hidrogen. Important este să găsim soluțiile nu care afectează cel mai puțin mediul (și pe noi), ci soluțiile care nu afectează deloc mediul (deci pe noi). Am prezentat diferențele de bază între cele două soluții de propulsie, din punct de vedere constructiv, concluzia de bază fiind că propulsia cu hidrogen are la bază, practic, propulsia electrică. Am adus în discuție factorul economic, deoarece încă ne guvernează până în cele mai mici detalii ale vieții. Și am văzut că există extrem de mari diferențe. La fel cum trebuie înțelese și diferențele de concepție din perspectiva noatră, a utilizatorilor. Orice informație suplimentară, orice date concrete, orice studii exhaustive sunt binevenite în ideea de a găsi răspunsul cel mai bun la dilema din titlu. Important este să ajungem cât mai repede la o soluție viabilă și de a scăpa de tentația de a găsi un compromis – nu, folosirea combustibililor fosili nu mai e o opțiune, decât dacă ignorăm efectele din viitor.

Personal, rămân la părerea că mașinile electrice 100% rămân cea mai bună soluție pentru înlocuirea ”erei petrolului”. Dar sunt convins că există soluții și mai bune – de exemplu magnetismul sau energii care, deocamdată, sunt de domeniul SF (ori mistic) pentru știința actuală… Însă ce-ar fi să o luăm pe etape? Pentru început, vă instig cu rivalitatea dintre mașinile electrice și cele pe hidrogen.

TU CE PĂRERE AI?

  • Marius

    Hidrogenul poate fi produs local prin electroliza, fara a mai fi nevoie de transport si stocare.
    Iar daca energia elecrica folosita e verde, inseamna ca poluarea este mult mai mica.
    Cred ca eficienta energetica si poluarea din procesul de productie a masinilor va face departajarea finala.

    http://www.legendarytechnologyinc.com/#!eme-fuel-station/csaz

    https://youtu.be/76ujMtLr5Z8?t=16m22s

    • Ok, producem hidrogenul fără poluare. Dar mai departe, cum rămâne cu tot ”lanțul cinematic” pentru alimentarea vehiculelor?
      În primul rând, procesele de producție nu vor fi ieftine (nu este la fel să utilizezi panouri fotovoltaice pentru producerea curentului electric precum utilizarea lor pentru producerea hidrogenului), deci acest carburant va avea un cost cel puțin la același nivel cu bateriile – care, să reținem, vor fi extrem de competitive ca preț când hidrogenul va deveni viabil industrial.
      În al doilea rând, hidrogenul trebuie stocat într-un mod mult mai complex decât se stochează curentul electric. Ok, tehnologia de stocare a hidrogenului se va mai simplifica, pun pariu, dar nu cred că va ajunge să fie mai eficientă decât stocarea și transportul curentului electric.
      În al treilea rând, hidrogenul trebuie stocat în mașini. Iar aici riscurile sunt mult mai mari decât în cazul bateriilor, deci și tehnologia este mai scumpă. În plus, sistemele fuel cell oricum au nevoie de baterii ca buffer pentru curentul pe care îl va utiliza motorul electric. Da, bateriile vor fi mai mici dimensional decât într-o mașină electrică, pentru că nu trebuie să asigure autonomia vehiculului. Dar, principial, mașinile cu hidrogen nu vor fi altceva decât mașini electrice… mai complexe. Și cu un grad mai mare de risc (indiferent de cât de mult vor constructorii să ne convingă că rezervoarele concepute de ei sunt super-safe…).
      În al patrulea rând, este vorba despre costurile de alimentare. În cazul unei mașini electrice, vorbim de un cost relativ mare al mașinii (dar care va scădea odată cu scăderea prețurilor bateriilor), iar curentul electric reprezintă o fracțiune din cât costă mașina. Pentru alimentarea unei mașini electrice vei putea folosi chiar și electricitatea produsă de propriile panouri fotovoltaice, deci vei merge gratis. Mai mult, foarte curând se va generaliza încărcarea bateriilor wireless, ceea ce va presupune un mare pas înainte în materie de confort (dar și de autonomie, cel puțin mediul urban).
      Trecând la o mașină pe hidrogen, vei depinde de stațiile de alimentare, care, guess what, vor fi deținute tot de actualele corporații petroliste – pentru că numai ele au capacitatea de a investi masiv în aceste stații. Pun pariu că un plin cu hidrogen nu va fi mai ieftin decât un plin de carburant acum, deci, în câțiva ani, costurile pentru carburant vor fi cu mult mai mari decât cele pentru curentul electric din cazul mașinilor electrice. După care trebuie pusă la punct o infrastructură complexă (și greoaie) pentru asigurarea hidrogenului în toate aceste stații – risipă de energie, după părerea mea. Tot după părerea mea, ideea de alimentare pe hidrogen este pur și simplu copy-paste după modalitatea actuală de alimentare cu carburanți petrolieri. Deci ”business as usual”, dependență de variația prețurilor după cum ”vrea mușchii” companiilor. A, și nu am luat în considerare mentenanța mașinilor cu hidrogen, care va fi mult mai complexă decât cea a mașinilor electrice – în primul rând sistemul fuel cell și cel de stocare vor necesita verificări amănunțite măcar o dată pe an, altfel orice mică defecțiune va echivala cu un dezastru…
      Deci, în teorie, hidrogenul sună bine. Dar, daca începem să disecăm problema, tare mi-e că mașina electrică promite mult mai multe avantaje. Mai ales în corelație cu noua tehnologie a condusului autonom.
      Și oare când se va produce, într-adevăr, hidrogenul din surse regenerabile? Deocamdată, baza o reprezintă extracția gazelor de șist… Mult mai dăunătoare mediului decât extragerea litiului pentru baterii.

  • Vladracul

    Abia astept sa vad un accident grav intre doua masini cu butelii de hydrogen.

  • marian

    Masinile cu Hidrogen sunt cu dedicatie pt. tarile nordice Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca) intrucat avantajul este degajarea caldurii, deci o masina full electrica din start are anumite dezavantaje, apoi vorbim de sosele care au 5 luni zapada si gheata ceea ce reduce autonomia. Alaska si Canada nu vor trece pe acest sistem, Rusia este exclusa la fel si tarile din emisfera sudica.Ei chiar de acest sistem au nevoie, mai putin riscul perforarii rezervorului de hidrogen.
    Parerea mea ca un astfel de masina are nevoie de o baterie mai putin puternica cca. 25%, intrucat generatorul o incarca permanent.
    Legat de masinile full electrice atata timp cat bateriile se bazeaza pe Litiu nu vor avea viitor. Pt. telefoane sau acumulatori mici e OK insa un acumulator de autoturism echivaleaza 1000 de acumulatori de telefoane iar Litiu se gaseste doar in Africa si Rusia adica 2 mari exploatari.

    • Sorry, dar degajarea de caldura este controlata si in cazul sistemelor fuel-cell, deci nu vad legatura ”dedicatiei” pentru tarile nordice. Unde, apropo, masinile 100% electrice se vand ca painea calda 🙂 In ce priveste restul tarilor mentionate, adoptarea masinilor electrice sau a celor pe hidrogen tine pur si simplu de evolutia tehnologiei si de adaptarea ei la necesitati (pe langa care mai intervine si legislatia, care e de asteptat sa taxeze mult mai drastic poluarea produsa de combustibilii fosili).
      Intr-adevar, avantajul unei masini pe hidrogen are nevoie de o baterie mult mai mica. Dar sa nu omitem costul foarte ridicat al sistemului fuel-cell (adica al ”mini-centralei” unde hidrogenul produce energie electrică). Eu personal cred ca bateriile au un avans tehnologic mai mare si vom vedea o evolutie mai rapida a acestora din punct de vedere al cresterii performantelor si scaderii preturilor.
      In ce priveste litiul, si eu consider ca, deocamdata, este o etapa in dezvoltarea bateriilor. Sunt alte materiale, mai ieftine si mai abundente, care sunt in curs de testarea in laboratoare (si nu numai), dar tehnologia litiu-ion a devenit oarecum mainstream din considerente financiare (s-a investit mult in cercetare, s-a investit mult in productie, acum trebuie o perioada pentru recuperarea investitiei). Nu sunt, insa, de acord cu locurile unde se gaseste litiul – vei avea o mare surpriza cand vei afla ca America de Sud este principala sursa: http://ecoprofit.ro/dependenta-petrol-zacaminte-litiu/